Cât de gravă este depresia la copii şi cum ajung tinerii să îşi dorească moartea

FOTO Arhiva

O statistică a Centrului Regional de Sănătate Publică, sub coordonarea Institutului Naţional de Sănătate, arată că, în România, mai mult de 8 din 100 de liceeni s-au gândit la vârsta adolescenţei la sinucidere.

În România, peste 150.000 de copii şi adolescenţi suferă de depresie. Studiul care a scos la iveală cifrele îngrijorătoare a fost realizat de Organizaţia ”Salvaţi Copiii”. Potrivit specialiştilor, 3,5% dintre adolescenţi suferă de depresie şi 13% au tulburări de anxietate.  

Fenomenul îngrijorător care tinde să ia amploare în rândul copiilor şi adolescenţilor ar trebui să fie un semnal de alarmă, atrag atenţia specialiştii. Copiii şi adolescenţi cu astfel de dezechilibre psihice vor ajunge adulţi cu probleme, dacă depresia nu este tratată la timp sau, mai grav, ajung să-şi dorească moarte în cea mai frumoasă perioadă a vieţii, copilăria.

Adolescenţa este o perioadă dificilă, care stă sub semnul transformărilor biologice, hormonale şi psihologice. Majoritatea adolescenţilor au tendinţa de a se considera neînţeleşi şi nefericiţi. Cei mai mulţi nu comunică bine cu părinţii şi au dificultăţi în a-şi exprima trăirile. Nu-şi înţeleg stările, se închid în ei şi pot deveni depresivi.

În cazul adolescenţilor, stările depresive nu sunt exprimate niciodată în mod direct. Un adolescent depresiv este un adolescent trist, cu o nervozitate excesivă, căruia îi lipseşte plăcerea de viaţă, care are sentimente de vinovăţie şi se simte inutil. Mulţi dintre părinţi confundă semnele depresiei cu manifestările tipice vârstei adolescenţei şi cred că au lângă ei un copil un capricios, nicidecum un depresiv aflat în pericol. ”Adolescentul este copleşit de stări profunde de tristeţe, devine iritabil, irascibil, se poate enerva repede din aproape orice şi nu-şi poate controla emoţiile: fie devine foarte furios, fie plânge aparent fără motiv. Simpla plictiseală transpusă comportamental, pierderea răbdarii, lipsa de interes şi senzaţia că timpul trece inutil, acesta este un semn. Este important ca părinţii să acorde atenţie comportamentelor adolescentului”, explică psihoterapeutul Adriana Neda.

Semne clare de despresie la copii

Potrivit specialiştilor, există semne clare ale depresiei la copii. ”Au tendinta de izolare socială, se plâng de stări de oboseală, lipsă de vlagă. Pierderea sau creşterea în greutate este un alt semn. Lipsa plăcerii, demotivarea şi scăderea randamentului şcolar. Dacă la toate acestea se adaugă ideile sau interesul pentru moarte, relevă un dezechilbru profund”, mai spune psihoterapeutul. Performanţele slabe de la şcoală, refuzul de a vorbi cu prieteni sau de a se implica în activităţi, tristeţea şi pesimismul, lipsa motivaţiei, starea de agitaţie, lipsa de încredere în sine, vinovăţia, indecizia, lipsa poftei de mâncare sunt semne care ar trebui să fie semnale de alarmă pentru părinţi.

Programul de somn al copiilor şi adolescenţilor este un alt semn care ar trebui să atragă atenţia părinţilor. Un studiu făcut de o echipă de cercetare de la Universitatea Adelaide din Australia a arătat că adolescenţii care suferă de insomnie au şanse mai mari de a dezvolta probleme de anxietate sau de a suferi de depresie. Niciun copil nu se îmbolnăveşte de depresie peste noapte, ci în urma unor experienţe traumatizante, în urma unor eşecuri sau a unor situaţii stresante.

Ce ar  trebui să facă părinţii

Niciun adolescent nu se va vindeca de depresie fără ajutor, atrage atenţia specialistul: ”Semnele depresiei nu trebuie ignorate. Nu trec de la sine”, spune specialistul. Depresia este o boală care poate fi tratată, dacă adolescentului i se acordă atenţie. Cel mai important lucru în cazul adolescenţilor cu astfel de dezechilibre este conştientizarea problemei. Se spune că adolescentii care conştientizează ca au nevoie de ajutor pentru a depăşi această stare au şanse mai mari la vindecare decât cei care nu conştientizează problema.

Specialiştii recomandă psihoterapie.”Atunci când părinţii remarcă un anumit comportament care se repetă, când unele dintre simptome durează mai mult de câteva săptămâni, este important să solicite o evaluare psihologică”, spune psihoerapeutul. În cazurile de depresie avansată, soluţia o reprezintă medicul psihiatru. 

Riscuri

Cel mai mare risc în cazul unui adolescent depresiv, atras de ideea de moarte, care consideră viaţa inutilă, este suicidul. ”Tentativele de suicid sunt cel mai grav simptom sau consecinţă a depresiei, indiferent de vârstă”, mai spune psihoterapeutul.

O statistică a Centrului Regional de Sănătate Publică sub coordonarea Institutlui Naţional de Sănătate arată că, în România, mai mult de 8 din 100 de liceeni s-au gândit la vârsta adolescenţei la sinucidere. 5% dintre liceeni cu intenţie sinucigaşe şi-au făcut un plan de sinucidere, iar 4.90% au avut deja o tentativă. Acelaşi studiu arată că 2,5% dintre liceeni intervievaţi, care au avut astfel de tentative, au necesitat îngrijiri medicale.