Trasee de vacanţă pe culmile Apusenilor: peşteri, cătune şi peisaje de basm
0
Turismul rural este, în prezent, un mijloc de dezvoltare în zona Munţilor Apuseni. Zeci de pensiuni oferă condiţii dintre cele mai diverse şi pentru toate buzunarele. Comuna Gârda de Sus este un loc absolut superb pe care îl prezentăm în cadrul campaniei „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“.
Comuna are ”norocul” de a găzdui una dintre cele mai celebre peşteri din România şi anume ”Gheţarul de la Scărişoara”. Vă propunem un traseu din centrul comunei spre Uriaşul de Gheaţă, cum este denumită popular peştera, care poate fi realizat atât cu maşina cât şi per-pedes. Din centrul comunei, de pe DN75, se desprinde drumul carosabil de pe Gârda Seacă pe care se ajunge, după aproximativ 1 km, la gura Văii Ordâncuşa. De aici există trei variante. Prima este poteca turistică marcata cu cruce roşie, care mai întâi trece prin cătrumul Mununa şi după un traseu de 10 km, ajunge la Peştera Scărişoara. Cea de a doua variantă este drumul asfaltat de pe valea Ordâncuşei, de 23 km. care duce până în cătunul Gheţar. Ultima şi cea mai nouă variantă este pe Valea Gârda Seacă. La 2 km de la gura Urdâncuşei porneşte un drum forestier prin Mununa până la Gheţar, lung de 12 km.
Toate variantele sunt spectaculoase şi includ, pe lângă destinaţia finală, şi alte frumuseşti ale zonei, în special peşteri. Traseul care poate fi parcurs cu maşina pe un drum asfaltat ne scoate în cale Peştera Poarta lui Ionele, Peştera de Sub Zgurăşti şi Cheile Ordâncuşei. Finalitatea este cătunul Gheţari, de unde se ajunge foarte uşor la Gheţarul de la Scărişoara. Cheile Ordâncuşei au o lungime de 2.5 km, sunt foarte frumoase şi adăpostesc în jur de 70 de peşteri, grote şi portaluri. La 200 m în aval se află Poarta lui Ionele. Peştera este rezervaţie speologică şi adăposteşte specii rare de lilieci. Intrarea în peşteră este nemaipomenită. Ai în faţă o revărsare de apă printre pietre şi muşchi care imbracă bolovanii, dacă e primavară, această grădina este plină de flori. Arată ca o frumoasă grădină japoneză, amenajată de mama natură.
Sălbăticia Apusenilor
Pe traseele per-pedes putem ”gusta” din plin din sălbăticia Apusenilor: păduri, poieniţe, izbucuri, cascade, dar putem să vedem şi cum decurge viaţa simplă a locuitorilor, care îşi duc traiul chiar şi pe culmi la peste 1000 metri altitudine. Urcarea se face în 1.30 - 2 h pe jos, mergând pe drumul spre cătunul Casa de Piatră, pe valea Gârda Seacă, de unde la aproximativ 2 km se urmează marcajul triunghi roşu. Poteca este foarte bine marcată, trece printre casele sătenilor răsfirate pe munte şi oferă peisaje extrem de frumoase asupra văii Gârda Seacă.
Peştera Scărişoara sau Gheţarul de la Scărişoara adăposteşte cel mai mare gheţar subteran din România. De
aici îi vine şi numele de Gheţar iar Scărişoara provine de la comuna Scărişoara situată 16 km mai jos, de care aparţinea administrativ în vremea când a fost botezată. Intrarea în Gheţarul de la Scărişoara se face printr-un impresionant aven, a cărui gură, cu un diametru de 60 m, se deschide în pădurea din marginea platoului. O potecă îngustă săpată în stâncă şi câteva scări metalice ancorate în pereţi înlesnesc coborârea celor 48 m cât măsoară adâncimea avenului. Pe fundul lui se păstrează în tot timpul anului un strat gros de zăpadă. Aici se pătrunde în Sala Mare printr-un impresionant portal măsurând 24 m lăţime şi 17 m înălţime. Nu se cunoaşte data exactă când a fost descoperită peştera. Cea mai veche menţiune asupra peşterii este făcută în 1847, iar primele informaţii ştiinţifice au apărut în 1861 şi 1863. A fost declarată monument al naturii în 1938.
Casa de Piatră, perla Apusenilor
Mergând pe frumoasa vale Gârda Seacă, după 12 km se poate ajunge în cătunul Casa de Piatră, considerat perla Apusenilor. Este o aşezare de 20 de familii, cu case vechi rasfirate pe munte la o altitudine de 1000 metri. Locul este deosebit de pitoresc şi are o atmosferă de poveste, parcă timpul stă în loc. În apropiere se găseşte o altă peşteră spectaculoasă, Gheţarul de la Vârtop. Este un loc ideal de vizitat pentru cei care iubesc istoria veche şi misterele sale este. Celebra locuinţă a omului preistoric îţi dă fiori de cum intri, printre bolovanii umezi de la gura peşterii, iar misterul ia amploare când pregăteşti lanterna pentru a pătrunde într-o lume de vis.
Gheţarul de la Vârtop mai este numit şi „Peştera Minunată”, pentru că deţine o mulţime de formaţiuni extrem de diverse şi, în acelaşi timp, bine conservate. Aceasta nu este ramificată, însă oferă un decor divers şi intim, ca ambianţă a încăperilor. Chiar dacă nu este foarte lung, culoarul peşterii este o adevărată aventură pentru cei care vor să îl străbată: urcuşuri şi coborâşuri, mers strecurat, aplecat, în genunchi, printre pereţii umezi ai culoarelor. Peştera a devenit faimoasă în anii ’70, când au fost găsite urme de picior aparţinând unor oameni de Neanderthal, care sunt împietrite şi au o vechime de 62.000 de ani.
Atât Gheţarul de la Scărişoara, cât şi Gheţarul de la Vârtop se pot vizita cu ghid, preţul intrării fiind de 10 lei. Vizitarea se poate face între orele 10:00-18:00 în sezonul turistic (15 iunie - 1 septembrie) iar turul durează 30 – 40 minute. Pentru Gheţarul de la Vârtop este nevoie de sursă de iluminare proprie, neaparat electrică, cu o autonomie de minim 30 minute. Unele porţiuni din peşteră pot fi foarte alunecoase, deci trebuie să aveţi încălţăminte aderentă. Temperatura medie este sub 10 grade, deci chiar dacă e vară, nu mergeţi în tricou.
Pe traseu se mai găseşte Peştera Pojarul Poliţei, care însă nu poate fi vizitată. Merită drumul pentru că peştera este înconjurată de o mulţime de brazi şi copaci înalţi, iar aleea care te duce până la ea traversează o poiană parcă de basm. În apropiere se află două lacuri, Izbucul Tăuzului şi Coteţul Dobreştilor, o destinaţie-surpriză, nu neapărat pentru înotători, ci pentru scafandri. Izbucul Tăuz ajunge la adâncimea de 85 de metri. Această aventură poate fi încercată chiar şi pe parcursul unei singure zile. Pentru a vedea, însă, cât mai mult din frumuseţile locurilor este necesar un sejur de câteva zile. Cazarea şi masa nu sunt scumpe, fiind în jur de 100 de lei pe zi, iar pensiuni există chiar şi în cătunele de pe culmile muntelui. Un efort financiar minim care se va vedea răsplătit în timpul petrecut în natură.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Recomandări pe aceeaşi temă
„Transalpina de Mamut“, una dintre cele mai frumoase şi pitoreşti piste de biciclete din România
Aventură în sălbăticia Apusenilor. Spectacolul naturii de la Cheile Rîmeţului la Detunate
Spectacolul naturii în masivul Şureanu: văi adânci, cascade, poieniţe şi trasee secrete
Cheile Borzeştiului, sălbăticia la câţiva paşi de oraş. Cum te poate „vindeca“ natura de stres
Se încarcă comentariile...
