Românul care face fotografii ca acum 100 de ani. Cum decurge o şedinţă de lucru în tehnica fotografiei pe sticlă, „regina portretelor“
0
O fotografie unicat, de colecţie, care durează o veşnicie, într-o tehnică veche de peste 100 de ani. O astfel de experienţă este posibilă prin pasiunea unui artist născut în Alba Iulia. Fotograful Radu Chindriş dă viaţă fotografiei pe sticlă.
În era digitală, imortalizăm aproape orice cu ajutorul telefonului mobil. Aproape la îndemâna oricui sunt şi aplicaţiile care ne permit editarea imaginilor în câteva minute.
Vă propunem un salt în timp, pe la mijlocul anilor 1800, începutul anilor 1900, în epoca de pionierat a imaginilor, în vremea fotografiei pe suport de sticlă. O lume de mult apusă, s-ar grăbi să spună cei mai mulţi dintre noi. Ne contrazice practic Radu Chndriş,un fotograf născut la Alba Iulia, stabilit la Bucureşti.
Revenim în 2018, anul Centenarului României Moderne. Într-un colţ al Muzeului Principia din Piaţa Cetăţii Alba Iulia l-am găsit pe Radu Chindriş, în timp ce făcea ultimile pregătiri pentru o altfel de şedinţă foto, în tehnica numită „ambrotip” sau „colodiu umed”. În epocă era supranumită „regina portretelor“.
Fotografii unicat
De la artist aflăm că este aceeaşi cu cea folosită acum 100 de ani de către Samoilă Mârza, cel care ne-a lăsat singurele imagini ale Unirii Transilvaniei cu România. În centrul studioului mobil este un aparat foto robust, din lemn de cireş, de o vârstă cu Unirea, care are el însuşi o poveste. A fost cumpărat pe bucăţi şi recondiţionat de Radu. Şi obiectivul are peste 100 de ani, este englezesc, lucrat manual şi foarte luminos.
În scurt timp, fotograful începe amplul proces, prin care o bucată de sticlă obişnuită se transformă într-un film fotosensibil, care expus şi developat devine o imagine unicat. În faţa aparatului de epocă se aşează Gabriel Rustoiu, directorul general al Muzeului Naţional al Unirii. Fotograful ne spune din start că o astfel de fotografie implică multă răbdare, de ambele părţi.
Primul pas: pregătirea cadrului. După ce fotograful se asigură că a găsit poziţia perfecta în care să rămână personajul, trebie să pregătească placa de sticlă, care este de fapt filmul.
În imediata apropiere a Muzeului Principia, Radu are amenajat laboratorul mobil, într-o fostă ambulanţă. Aici, pe o masă stau aliniate, ca într-un laborator de chimie, sticluţe cu tot felul de soluţii şi subsanţe chimice. Pentru început, fotograful curăţă bucata de sticlă neagră cu carbonat de calciu, apoi cu apă şi alcool. Abia după ce este convins că este bine curăţată, aplică pe suprafaţa plăcii soluţia de colodiu umed, cea care dă şi numele tehnicii foto. Uşa ambulanţei se închide, iar interiorul se transformă într-o camera obscură. Fotograful introduce placa de sticlă în soluţie de nitrat de argint. După câteva minute are loc transformarea dintr-o sticlă obişnuită într-un film.
Placa pregătită se introduce în caseta specială, care se montează la aparatul foto. Altfel spus, este pregătită pentru expunere. E nevoie de doar 8 secunde, timp în care fotograful scoate capacul aparatului, pentru ca imaginea să prindă contur în camera obscură. Din ce este formată? Din molecule de argint care rămân pe suprafaţa lucioasă. Urmează cel mai aşteptat moment: developarea.
„Imaginea rezultată este unică, nu o mai putem recrea a doua oară“, Radu Chindiş, fotograf
Imaginile Unirii din 1918 reinterpretate, expuse la Alba Iulia
Şedinţa foto demonstrativă de la Alba Iulia a fost organizată miercuri, 24 ianuarie, în cadrul evenimentului de lansare a proiectului „ 100 de chipuri româneşti“. Participanţii au avut ocazia să vadă cele cinci clişee care surprind ziua de 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, realizate de Samoilă Mârza, cel supranumit „fotograful Unirii". Imaginile Unirii din 1918 au fost reinterpretate vizual şi readuse la viaţă tot de Radu Chindriş, cu aceeaşi tehnică fotografică de acum un secol.
O altă categorie de imagini, în aceeaşi tehnică, este cea a personalităţilor cheie implicate în actul Unirii din 1918, întruchipate de angajaţi ai Muzeului Naţional al Unirii. Vorbim de Florian Medrea, Vasile Goldiş, Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Miron Cristea, Gheorghe Pop de Băseşti, Iosif Jumanca, Aurel Lazăr, Elena Pop, Samoilă Mârza. Sunt personalităţi cheie implicate în organizarea Marii Adunări Naţionale din 1 Decembrie 1918, dar şi în derularea altor evenimente care au pregătit Unirea. Fotografiile au fost realizate tot de Radu Chindriş şi tot în tehnica colodiu umed.
Expoziţia poate fi vizitată de localnici şi turişti la Muzeul Principia din Piaţa Cetăţii.
Despre proiect
Componenta centrală a proiectului „100 de chipuri româneşti“ presupune fotografierea celor mai reprezentativi 100 de români ai momentului. Tehnica folosită pentru a fotografia oamenii prezentului este de o „vârstă“ cu Marea Unire. În faţa obiectivelor lui Radu Chindriş se vor afla, pe parcursul anului 2018, istorici, academicieni, inventatori, sportivi, artişti, realizatori Tv, etc. Fiecare din cei 100 de români va spune câte două fraze despre importanţa momentului, completate cu prezenţa sa vizuală.
„Beneficiul principal al proiectului, derulat timp de un an de zile, este că generaţiile viitoare vor avea o moştenire vizuală bogată. La încheierea proiectului, în decembrie 2018, vom avea imagini cu cei mai importanţi 100 de români ai momentului, realizate după aceeaşi tehnică cu cele făcute de Samoilă Mârza, în 1 decembrie 1918 la Alba Iulia. Toate chipurile vor fi culese într-un album tipărit, dar care are componente multimedia accesibile cu ajutorul telefonului mobil. Astfel, lăsăm generaţiilor următoare o altă moştenire vizuală unică“, explică iniţiatorii campanei.(Articol realizat de Nicu Neag, Foto: Florin Duţulescu)
Se încarcă comentariile...
