FOTO Au fost găsite osemintele a cinci partizani anticomunişti ucişi de fosta Securitate în anul 1949 în Munţii Apuseni
0Acţiunea de căutare a osemintelor a cinci partizani anticomunişti în Munţii Apuseni a dat rezultate. Marţi au fost găsite rămăşiţele pământeşti a cinci persoane care au fost ucise la 4 martie 1949 într-o confruntare armată cu trupele şi agenţii Securităţii.
Acţiunea de investigaţii arheologice este organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), în comuna Bistra, judeţul Alba, într-o pădure din satul Groşi.
Activităţile din teren se desfăşoară în colaborare cu Primăria comunei Bistra, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii Aiud şi Muzeul de Istorie Turda şi vor continua până pe 2 septembrie 2015. Fenomenul rezistenţei armate anticomuniste a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei.
Cea mai mare densitate de formaţiuni care s-au opus regimului comunist a existat în zona Munţilor Apuseni, pe teritoriul fostelor judeţe Alba, Cluj şi Turda, iar dintre acestea, cea mai importantă a fost organizaţia Frontul Apărării Naţionale - Corpul de Haiduci, creată şi condusă de un fost ofiţer de carieră, maiorul Nicolae Dabija, secondat de fraţii Alexandru şi Traian Macavei. Organizaţia era structurată după principii militare, fiind conceput un statut ce prezenta caracteristicile unui regulament militar, un program de instrucţie precum şi un jurământ ce trebuia depus în ziua de 4 martie 1949 de către toţi membrii aflaţi în tabără. Se redactase şi o proclamaţie-manifest ce trebuia multiplicată şi răspândită în mai multe zone ale ţării. Maiorul Dabija intenţiona să unifice sub comanda lui toate grupările anticomuniste din Apuseni, dar şi să-şi coordoneze acţiunile cu luptătorii anticomunişti din alte părţi ale ţării.
La începutul lunii martie 1949 în tabăra de la Groşi se aflau 25 de persoane, cele mai multe străine de zonă. Între timp, autorităţile aflaseră de grupul de partizani din apropierea comunei Bistra şi au întreprins imediat măsuri pentru anihilarea lui, Securitatea recurgând la presiuni şi şantaje asupra populaţiei locale. Locul a fost aflat de la un membru al organizaţiei, Ihuţ Avram din Bistra, care a fost arestat şi torturat, fiind folosit apoi ca şi călăuză în teren. În dimineaţa zilei de 4 martie 1949, asupra taberei a avut loc atacul Securităţii, la care au participat două plutoane din cadrul Batalionului 7 de Securitate de la Floreşti - Cluj, alcătuite din circa 80 de soldaţi în termen, subofiţeri şi ofiţeri, şi mai mai multe cadre operative de la Serviciul Judeţean al Securităţii Poporului Turda (slt. Florea Sabău, plt. maj. Vociu Octavian, plt. maj. Pop T. Ioan, plt. maj. Cosman Gheorghe, plt. Pintilie Alexandru).
Biografiile persoanelor ucise şi îngropate la Groşi
Cigmăian Ioan. Născut la 9 septembrie 1908 în satul Gelmar, oraş Geoagiu, jud. Hunedoara. Părinţii săi au fost Cigmăian Nicolae şi Mocsa Elena, ţărani din Gelmar, care au avut împreună trei copii, două fete, Fica şi Maria, şi pe Ioan. Acesta s-a căsătorit la 3 februarie 1928 cu Rus Marc Sabina din Gelmar, de care a divorţat în 17 octombrie 1947, având împreună un copil, Aurel, decedat. Cei care l-au cunoscut spun că făcea comerţ cu animale. După divorţ a locuit împreună cu Adămuţ Sabina în localitatea Şibot din jud. Alba. Aici a fost arestat pentru activitate legionară şi pentru propagandă împotriva regimului comunist, fiind închis în arestul Securităţii din Cugir de unde a reuşit să evadeze. Împreună cu alte persoane a plecat în munţi şi s-a alăturat grupării maiorului Dabija.
Decean Petru (foto dreapta). Născut la 17 august 1926 în comuna Mihalţ, jud. Alba. Părinţii săi au fost Decean Florian şi Mârza Maria, ţărani mijlocaşi. Au avut împreună trei copii, două fete, Ana şi Maria, Petru fiind singurul băiat. Urmează Şcoala primară de patru clase în satul natal, după care, în 1937, intră la Liceul confesional Sf. Vasile din Blaj pe
care îl absolvă în 1945. În liceu devine membru în organizaţia de tineret a Partidului Naţional Ţărănesc. Din toamna lui 1945 urmează cursurile Facultăţii de Drept din Cluj. Aici, datorită frecventelor participări la manifestaţiile studenţeşti cu caracter politic anticomunist, intră în atenţia Siguranţei, care l-a reţinut şi interogat în mai multe rânduri. Această situaţie l-a determinat ca în al doilea an de studii să se transfere la Facultatea de Drept din Bucureşti, unde devine un membru marcant în cadrul organizaţiei tineretului naţional-ţărănist alături de Corneliu Coposu. A lucrat şi ca secretar într-un cabinet de avocatură, iar în anumite împrejurări a fost una dintre gărzile de corp ale lui Iuliu Maniu. Datorită activităţii politice desfăşurate a inceput să fie urmărit, iar pentru a evita arestarea, din a doua jumătate a anului 1947 s-a văzut obligat să nu mai poată frecventa cursurile facultăţii şi să rămână ascuns în capitală, schimbând mereu locuinţele. La sfârşitul anului 1948 a decis să treacă la lupta armată împotriva regimului, alăturându-se membrilor din organizaţia Frontul Apărării Naţionale.
Maier Iosif şi Maier Ida Elena (foto sus). Maier Iosif s-a născut în 19 martie 1905 la Blaj, jud. Alba, părinţii săi fiind Maier Emeric şi Buni Olivia. De profesie era mecanic, iar după unele surse a lucrat la CFR. Avea stagiul militar satisfăcut şi gradul de sergent în rezervă. În 8 iulie 1929 s-a căsătorit cu Topfner Ida Elena din Teiuş, jud. Alba, născută în Bucureşti la 18 februarie 1908, fiica lui Topfner Mihail şi a lui Câmpean Elena. După căsătorie, soţii Maier au locuit în Teiuş. Au fost implicaţi în rezistenţa anticomunistă, acordând sprijin unor organizaţii clandestine care se opuneau regimului. Pentru a evita iminenta arestare şi-au părăsit domiciliul şi sau refugiat în munţi, alăturându-se maiorului Dabija.
Mitrofan Lucian (foto dreapta). Născut în 7 februarie 1929 la Alba Iulia. Părinţii săi, Mitrofan Ioan şi Boancheş Ioana, erau ţărani din satul Hăpria, jud. Alba. Aceştia au avut împreună şapte băieţi, Lucian fiind al cincilea născut. A absolvit şcoala primară de patru clase şi mai târziu s-a calificat la locul de muncă ca vulcanizator la un atelier din Alba Iulia. Nu a fost căsătorit. A fost membru activ în organizaţia de tineret a Partidului Naţional Ţărănesc, motiv pentru care, fiind urmărit de autorităţi, în februarie 1948 a fost nevoit să plece de acasă şi să stea ascuns pe la diverse cunoştinţe. În vara anului 1948 a fost arestat şi anchetat în două rânduri de Siguranţa din Alba Iulia, însă în cele din urmă a plecat în munţi şi a devenit partizan.
Cercetările sunt efectuate de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER şi instituţiile muzeale menţionate (Cosmin Budeancă, Horaţiu Groza, Marius Oprea, Gheorghe Petrov, Gabriel Rustoiu, Paul Scrobotă, Constantin Vasilescu).
Se încarcă comentariile...
