Dosarul privind revocarea procurorului Augustin Lazăr revine la Curtea de Apel Alba Iulia. Cum motivează ÎCCJ competenţa de judecată a cauzei

Dosarul privind revocarea procurorului Augustin Lazăr revine la Curtea de Apel Alba Iulia. Cum motivează ÎCCJ competenţa de judecată a cauzei

Procurorul general, Augustin Lazăr

Dosarul privind revocarea procurorului general din funcţie revine la Curtea de Apel Alba Iulia după ce Înalta Curte de Casaţi şi Justiţie a motivat decizia de a stabili instanţa competentă să judece cauza.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit motivării, atunci când este vorba de carieră profesională, un magistrat, că orice altă persoană care se consideră vătămată, se adresează instanţei de contencios administrativ acolo unde are domiciliul, pentru a cere suspendarea executării actului administrativ.
 
Prin acest proces, procurorul general al României, Augustin Lazăr, solicită suspendarea procedurii de revocare din funcţie demarată de ministrul Tudorel Toader şi solicită ca procesul să se judece la Curtea de Apel Alba Iulia. Instanţa Supremă arătat că nu trebuie confundată persoană fizică Augustin Lazăr cu instituţia procurorului general al României. 
 
”Prin urmare, Înalta Curte reţine că, în ceea ce priveşte carieră profesională, judecătorul sau procurorul se poate adresa instanţei de contencios administrativ, conform art.1 alin.1 şi art.14 alin.1 din Legea nr. 554/2004, ca orice persoană care se consideră vătămată într-un drept subiectiv sau într-un interes legitim printr-un act al autorităţii publice, pentru a cere să se dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond”, explică magistraţii în motivare, potrivit ziare.com. De altfel, arată Înalta Curte, în jurisprudenţă constantă a instanţei supreme actele de revocare a judecătorilor sau procurorilor din funcţiile de conducere au fost tratate că fiind acte ce privesc cariera profesională, ca atribut al persoanei fizice, competenţa materială a instanţei de judecată fiind stabilită cu luarea în considerare a acestui aspect esenţial. 
 
”Faptul că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie are anumite competenţe specifice (spre exemplu, aceea de ordonator principal de credite sau de exercitare a controlului asupra tuturor parchetelor, conform art.70, 72 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară) nu este de natură să transforme persoana care deţine această funcţie de conducere într-o autoritate publică distinctă de parchetul pe care îl conduce”, motivează Înalta Curte. În aceste condiţii, Înalta Curte a reţinut, sub aspectul competenţei teritoriale a instanţei de judecată, dispoziţiile articolului din Codul de Procedura Civilă care stipulează că "Reclamantul persoană fizică se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul său”. 


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările