Florian Brihac, ultimul şef al securităţii din Alba. Cum a aprobat urmărirea informativă a unei învăţătoare ostilă regimului comunist
0Ultimul şef al Securităţii comuniste în judeţul Alba a fost Florian Brihac. A condus structura de represiune a sistemului comunist timp de aproape 10 ani, din 1980 şi până la Revoluţie, în decembrie 1989. În 2010, justiţia a decis, la solicitarea CNSAS, că Florian Brihac a fost, oficial, lucrător al Securităţii.
Florian Brihac s-a născut în 1934, în Strehaia, judeţul Mehedinţi. La 22 de ani a fost încadrat în structura fostei securităţi la Direcţia Regională Craiova – Oltenia. A lucrat aici până în 1968, când a fost transferat la Inspectoratul Judeţean Gorj. Aici a evoluat până la funcţia de şef inspectorat, în 1975. În anul 1980 a fost transferat la Alba Iulia, direct pe postul de şef al Inspectoratului Judeţean de Securitate. A rămas în funcţie până la Revoluţia din decembrie 1989, când a şi fost arestat.
În sentinţa privind constatarea ca lucrător al Securităţii, din noiembrie 2010, se fac referiri şi la acţiuni represive în care a fost implicat locotenent - colonelul Florian Brihac:
„Pârâtul Brihac Florian, având gradul de locotenent colonel şi funcţia de şef al Serviciului II din cadrul inspectoratului Judeţean de Securitate Gorj, a aprobat avertizarea unei persoane semnalată cu «atitudine negativă faţă de realizările industriale din ţara noastră», considerând că prin această măsură, care a avut loc la data de 11.03.1976 în prezenţa cadrelor de conducere şi a colegiulor din cadrul şantierului TCH Valea Mare, atitudinea persoanei va fi corectată. Scopul urmărit a fost atins, persoana avertizată recunoscându-şi faptele. Cu toate acestea, pârâtul a considerat util ca respectivul să fie urmărit în continuare, «pentru a-i stabili poziţia». De asemenea, analiyând măsurile de urmărire şi supraveghere a elementelor cu rol de conducere din cadrul ueni asociaţii religioase, pârâtul a raportat acţiunile pe care le-a aprobat considerându-le utile în scopul «neutralizării proliferării activităţii» acestei secte.
După obţinerea aprobării din partea Comitetului Municipal Alba al PCR cu privire la urmărirea informativă a unei persoane, membre de partid, care fusese semnalată că este în legătură cu o persoană din Blaj, cunoscută ca emisar al celor de la «Europa liberă» precum şi a altor elemente ostile din Occident, pârâtul a considerat utile realizarea următoarelor măsuri informativ-operative:
- folosirea mijloacelor de interceptare a convorbirilor telefonice între 22.10.1982 – 22.02.1983, interesând, în special intenţiile acesteia de a se deplasa în localităţile vizate de conducerea de partid.
-temperarea manifestărilor persoanei urmărite, în special a preocupărilor acesteia de a se adresa personal conducerii de partid şi de stat prin «penetrarea sistemului de pază şi apărare». Această măsură se va desfăşura în colaborare cu conducerea şcolii unde respectiva era învăţătoare, precum şi cu concursul inspectoratului şcolar. De asemenea, condcerea şcolii trebuie să anunţe organelor de securitate cazurile când aceasta lipseşte nemotivat.
- interceptarea corespondenţei pentru perioada 04.04.1983 – 04.10.1983, în scopul identificării legăturilor pe care le are, a naturii acestora şi a preocupărilor, contactarea urmăritei de către organele de securitate «în vederea temperării şi influenţării pozitive»”. Instanţa a considerat că aceste activităţi erau menite să consolideze puterea totalitară, fiind îndreptate împotriva unei acţiuni anticomuniste.
Condamnat şi scos de sub urmărire penală în dosarul Revoluţiei
Florian Brihac a stat în arest aproape un an în 1990. A fost judecat pentru infracţiunea de instigare neurmată de executare, la omor deosebit de grav într-un proces privind morţii Revoluţiei din Cugir. Tribunalul Extraordinar Alba l-a condamnat la 8 ani de închisoare.
Instanţa de recurs, Tribunalul Militar Teritorial, a constatat că “atât recursul procuraturii, cât şi recursurile inculpaţilor sunt întemeiate”, din examinarea dosarului cauzei, considerentele sentinţei atacate şi a motivelor de recurs, rezultând că instanţa de fond a pronunţat hotărârea fără a dispune de suficiente elemente pentru a putea face o justă încadrare juridică a faptelor săvârşite de inculpaţi şi pentru a stabili gradul de vinovăţie a acestora.
Urmărirea penală nu a fost completă, iar instanţa de fond a dat dovadă de lipsă de rol activ în timpul cercetării judecătoreşti. Tribunalul Militar a dispus trimiterea dosarului cauzei în vederea urmăririi penale, dispunând în acelaşi timp punerea în libertate a inculpaţilor începând din 04.12.1990. Florian Brihac a fost scos de sub urmărire penală în martie 1996.
Posturile ocupate de Florian Brihac în structura Securităţii:
Citiţi şi:
Fosta Securitate din Alba şi violarea secretului corespondenţei
Se încarcă comentariile...
