World Travel Market: Trendurile globale în turism şi călătorii în 2012

În fiecare an în luna noiembrie se întâmplă la Londra unul dintre evenimentele foarte serioase ale industriei de turism: World Travel Market – târg de turism aflat pe poziţia a doua a târgurilor generaliste de travel din Europa.

Ca să întelegeţi despre ce vorbim, câteva cifre de la ediţia de anul acesta:

- cca. 50.000 de vizitatori, dintre care aprox 29.000 specialişti din industrie.

- 4.910 expozanti, reuniţi în cca. 350-400 de standuri.

- mai mult de 60 de seminarii cu teme pentru toată industria (hoteluri, linii aeriene, agenţii de turism, bloggeri): trenduri si previziuni, tehnologie, social media, turism responsabil, marketing, seminarii dedicate eficienţei in blogging.

- cca 840 de comunicate individuale de presă, dintre care aprox. 30 conferinţe de presă – care au fost adevărate evenimente de promovare a destinaţiei şi de comunicare a noutăţilor, gestionate în general de autoritatea naţională de turism a ţării respective sau de oficiul de promovare a acesteia din UK.

- 3.000 de reprezentanţi ai presei (presa scrisă tradiţională, tv classic, tv online, bloggeri)

În mod tradiţional,compania de research Euromonitor şi-a prezentat Raportul privind trendurile globale în industria turistică pentru 2012, cu previziuni de intensificare până în 2016.

S-a vorbit mai întâi despre contextul general al pieţei:

- creşterea economică globală rămâne în continuare polarizată, există şi economii în creştere care au o evoluţie foarte bună, dar şi tari în curs de dezvoltare care continuă să stagneze.

- numărul de turişti la nivel mondial va atinge 1 miliard în 2012 (între timp s-a şi întâmplat acest lucru), în creştere cu 3,4% faţă de 2011, creştere provenită din zonele Asia Pacific şi Europa de Est.

- pieţele-sursă (emiţătoare de turişti) cu creşterea cea mai semnificativă sunt naţinunile BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China), în timp ce pieţele europene tradiţionale şi SUA rămân vulnerabile din cauza măsurilor de austeritate determinate de criză şi a precauţiei turiştilor.

- se aşteaptă ca în perioada 2012-2016 să performeze foarte bine turismul medical, turismul de shopping, vacanţele cu trenul, croazierele şi spa turismul, în timp ce business-urile online vor fi în continuare susţinute de zona de offline, din punct de vedere valoric.

- pieţele în creştere/ în dezvoltare vor înregistra performanţe notabile din punct de vedere al rezervărilor online, graţie creşterii gradului de penetrare a internetului, în combinaţie cu metodele de plată online îmbunătăţite.

- consumatorul a câştigat un rol important în industria turistică datorită nivelului de informaţie şi diversităţii ofertelor favorizate de către revoluţia fenomenului de online booking.

Raportul a punctat trendurile în 7 regiuni din lume şi a prezentat 2 strategii principale. Pentru a nu afecta calitatea informaţiei, prefer să păstrez mesajul-cheie în limba engleză:

• America:  the attraction of forbidden lands

America se deschide către ţări în care anterior existau bariere de călătorie pentru cetăţenii americani.

Ţări precum Coreea de Nord, Cuba, Myanmar, către care s-au relaxat condiţiile de călătorie (Cuba şi Coreea de Nord) sau care şi-au reluat relaţiile diplomatice cu SUA (Myanmar) speră să beneficieze, economic vorbind, de pe urma creşterii turismului.

Pe de o parte, aceste pieţe au un potenţial foarte mare de a absorbi turişti americani, oferindu-le pachete de vacanţă diversificate, dar pe de altă parte, rămâne riscul de instabilitate politică a acestor ţări care poate influenţa turismul.

Ca o paranteză, foarte important în implinirea previziunilor este faptul că Obama a câştigat alegerile prezidenţiale.

• UK:  Tingo rips up the rule box

Marea revelaţie a pieţei britanice din punctul de vedere al consumatorului se pare că este Tingo, deţinut de către Trip Advisor.

Tingo este mai mult decât un site de rezervări hoteliere online, pe lângă componenta de booking având încă două componenţe inovative care se traduc astfel: după ce s-au efectuat rezervarea şi plata, dacă hotelul iese pe piaţa online cu un tarif mai mic decât cel achitat, site-ul face rebooking la tariful respectiv (utilizând reţeaua de afiliere Expedia) şi restituie diferenţa cumpărătorului.

Rebooking-ul şi refunding-ul se fac în termen de până la 24 de ore înainte de check-in. Până în august 2012 Tingo a restituit deja 56.000£ consumatorilor.

Mă întreb cum vor influenţa Tingo şi site-urile similare politica de revenue management a hotelurilor şi distribuţia online ?!

Cu alte cuvinte, Tingo şi alte modele similare de business ne comunică faptul că, pentru a rămâne competitive pe piaţă, companiile trebuie să îşi regândească modelele de business, având în centru consumatorul şi pledând pentru un rol cât mai activ al acestuia în întreg sistemul de rezervare a vacanţei.

Se aşteaptă o adoptare a modelului şi de către alţi operatori de turism: touroperatori, companii de rent-a-car, companii de transport feroviar.

Iar din partea Tingo se aşteaptă o revoluţionare a politicilor de anulare a rezervării practicate de către companiile aeriene. Subiect care reprezintă o mare provocare pentru liniile aeriene, oare cât va mai dura inflexibilitatea pe care o cunoaştem cu toţii?

• Europe: BRIC’s grand shopping tour

Europa îmbrăţişează trendul ascendent al turismului de shopping, ţările de provenienţă ale turiştilor fiind naţiunile BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China).

Destinaţia-cheie pentru shopping este Paris, dar la mică distanţă de aceasta se află Londra, Frankfurt, Milano, Madrid.

Personalul din centrele comerciale de renume sau din marile outlet-uri este recrutat pe criteriul utilizării limbilor BRIC, sunt acceptate cărţi de credit locale ale acestor ţări, există deal-uri între touroperatori şi marile lanţuri de magazine pentru ca acestea să fie incluse în pachet.

Printre ţările câştigătoare la acest capitol se numără: Franţa, Italia, Germania, Elveţia, Spania, UK. Un exemplu relevant: se pare că 95% din turiştii chinezi care intră în magazinul Louis Vuitton din centrul Parisului vizitează magazinul în mod organizat (turism de shopping).

• Middle East: Rise of shopping hotels

Cifrele înregistrate în EAU şi în Arabia Saudită pe segmentul turismului de shopping sunt înfricoşător de mari:

• Festivalul de shopping din Dubai a atras anul trecut cca. 3,5 mil turişti.
• pe durata festivalurilor de shopping, rata de ocupare a hotelurilor atinge deseori 90%, mai ales în cazul hotelurilor amplasate în proximitatea mall-urilor.
• turistul de shopping cheltuieşte în medie 3.000 $ la o rundă de shopping.

Hotelurile exploatează această nisă şi se mută din proximitatea mall-urilor în interiorul acestora.

În prezent, sunt  în construcţie 10 shopping mall-uri de dimensiuni foarte mari în Orientul Mijlociu, localizate în EAU, Qatar, Liban şi Egipt şi, evident sunt targetaţi turiştii care practică luxury shopping.

• Africa: Destination Nollywood

N-o să vă vină să credeţi (mie nu mi-a venit), s-a născut o nouă stea în industria filmului: Nollywood. Industria nigeriana de film (Nollywood) este, ca volum, a doua cea mai mare din lume, după Bollywood (India) şi înainte de Hollywood (SUA), cu peste 2.000 de filme produse anual.

Filmele produse aici (preponderent în Lagos) sunt extrem de populare în rândul ţărilor africane (Sierra Leone, Cameron, Gabon, Kenya, Africa de Sud, Gambia), se distribuie prin intermediul posturilor  TV  şi al DVD-urilor, iar locaţiile de filmare atrag un număr impresionant de turişti.

Un alt segment important pentru piaţa de turism de tipul Nollywood este diaspora nigeriană.

Pe fondul acestui trend se înregistrează investiţii în domeniul hotelier, intrarea pe piaţă a unor lanţuri internaţionale (Radisson Blue, Sheraton etc) şi deschiderea destinaţiei de către operatori de transport aerian cum este low-cost-ul african FastJet.

• Asia: Car brands take on hotels

Industria hotelieră asiatică înregistrează creşteri mari, în frunte cu Vietnamul.

Asia reprezintă o piaţă cu un potenţial foarte mare pentru hotelurile de lux, iar China este în top.

Intrarea pe piaţa hotelieră a brandurilor de lux s-a produs deja în Europa şi Middle East: hotelurile Armani în Milano şi Dubai şi hotelurile Missoni în Edinburgh şi Kuweit.

Printre brandurile auto care au în plan să atace piaţa asiatică: Lamborghini, iar dintre cele cu potenţial de a-şi extinde business-ul în domeniul hotelier: Mercedes Benz, Porsche, Ferrari, Jaguar.

• India: Gold rush on low cost

Intrarea pe piaţa indiană a companiilor de transport aerian low-cost a deschis noi oportunităţi de travel pentru amatorii (indieni) de aur, care călătoresc în EAU şi în alte ţări din zona Golfului Persic pentru a achiziţiona aur.

Câştigătoare de pe urma acestui trend se asteaptă să fie, în afară de destinaţia consacrată Dubai, ţări precum Oman şi Kuweit.

Se preconizează şi intrarea pe piaţă a unor companii aeriene internaţionale, având în vedere că guvernul indian şi-a modificat politica de acţionariat a liniilor aeriene indiene, iar companiile străine pot acum să preia 49% din acţionariatul acestora.

• Travel technology: The power of smart TV

Se pare că în 2012 rezervările hoteliere online au înregistrat cea mai spectaculoasă creştere de până acum, graţie vânzărilor masive ale agenţiilor de turism online.

Totuşi, categoria cu cel mai mare succes în turismul online rămâne transportul aerian. Pe fondul acestui trend digital, companii precum Samsung, LC, Sony, Panasonic au lansat deja primele modele de Smart TV, care, asemeni telefoanelor smart, integrează televiziunea cu internetul şi cu social media.

Noile modele de smart TV vor favoriza interacţiunea între utilizatori, companii de publicitate, dezvoltatori de aplicaţii online, dar şi personal între utilizatori.

Ce e interesant de reţinut aici este că vecina noastră, Serbia(prin Biroul sau de Turism), şi-a lansat deja propria aplicaţie pentru smart TV, care permite utilizatorilor să vizualizeze poze şi filme video despre destinaţii şi servicii, să parcurgă oferte şi să afle tarife via conexiunea la internet pe smart TV.

Probabil nu foarte departe în timp consumatorii vor putea să rezerve rapid servicii turistice direct de pe canapea, din faţa televizoarelor smart, prin intermediul aplicaţiilor sau website-urilor de travel.

• Global Village: Digital Detox

În timp ce dependenţa de noile tehnologii şi de mijloacele rapide şi accesibile de a ne rezerva vacanţa creşte, în paralel se dezvoltă şi un trend care îşi propune să ne ţină departe de aceste tehnologii, măcar pentru câteva zile.

Expunerea continuă a consumatorilor la mediul digital cauzează un grad de stres tot mai ridicat în rândul acestora, drept pentru care hotelurilor propun vacante de detoxifiere digitală. Nu, nu e o glumă.

Raportul Google “Our mobile planet” spune că în SUA, în 2012 80% din utilizatorii de telefoane smart nu pleacă de acasă fără acesta, iar conform UK Post Office, 13 mil. de britanici sufereau în 2008 de sindromul “nomophobia” (no mobile phobia), fiind stresaţi dacă telefonul lor mobil s-a defectat, are bateria descarcată sau a fost pierdut.

Pachetele de detoxifiere digitală promovează socializarea, petrecerea unui timp de calitate în familie pe durata vacanţei, îmbunătăţirea parametrilor vitali de sănătate.

Printre facilităţile oferite de hoteluri sunt: camere sau spa-uri fără tehnologie, apartamente de tip “tranquillity”, iar dintre pachetele deja operaţionale în mari lanţuri hoteliere: “technology break”, “be unplugged”, “BlackBerry crèche”.

Am ascultat cuminte acest raport, dar n-am putut să nu observ următoarele chestiuni:

- înteleg că avem macro-trenduri, care adună la un loc milioane de turişti şi zeci de miliarde de euro, dar ce se întamplă cu micro-trendurile, de ce nu vorbim şi despre ele?

- majoritatea tendinţelor de mai sus pot fi descrise cu doar 3 cuvinte: shopping shopping shopping ,  luxury ,  tehnologie, tehnologie.

E adevărat, toate acestea se vând la pachet cu alte activităţi, dar acelea să fie atât de neînsemnate încât să nici nu conteze într-un raport? 

- apar, într-adevăr, menţionate: turismul medical, vacanţa cu trenul, crozierele şi turismul de wellness & spa, dar li s-au dedicat fix 2 rânduri într-un raport de 53 de pagini!

- n-am auzit nicio altă vorbă despre Europa Centrală şi de Est (cu excepţia aplicaţiei pentru smart TV lansată de Serbia). Să fim atât de neatractivi pentru turişti şi pentru investitori?

- niciun cuvânt despre turismul responsabil (care a avut o zi intreagă dedicată la acest târg şi care face progrese considerabile în lume ca si fenomen), despre eco-turism, despre turismul de aventura sau activity turismul (atât de la modă, pe de altă parte la WTM)?!

- să fie chiar atât de rău? Turismul cultural, de exemplu, să regreseze chiar aşa în favoarea turismului de shopping?

Sincer? Acest raport, căruia nici pe departe nu intenţionez să-i contest rezultatele, mi se pare ca are drept scop favorizarea unor destinaţii, influenţarea consumului şi chiar a investiţiilor în zonele respective.

Face asta nu comunicând neadevăruri, ci omiţând să vorbească despre trendurile din plan secund.

Şi mai e ceva: turistul cu discernământ, pe care-l cheamă şi-l aşteaptă România nu apare pe nicăieri în acest raport. Să fi disparut între timp?

Acest text a fost publicat prima data pe Turism Market.