Oraşul care are grijă de oaspeţii săi

Oraşul care are grijă de oaspeţii săi

Indiferent unde ajungi în capitala Germaniei, îţi vine să stai ceasuri bune ca să-i respiri istoria. O istorie asumată, cu bune şi cu rele, şi arătată tuturor celor care vor s-o cunoască. Cu harta în mână descoperi cele mai căutate locuri ale  metropolei. Ajutat fiind, bineînţeles, de punctualitatea cu care sistemul public de transport îşi întâmpină turiştii, dar şi locuitorii.

 Aventura a început la doi paşi de Kurfürstendamm, Champs-Elysées-ul Berlinului. Ku’damm, cum îi spun localnicii, este paradisul magazinelor de lux. Aşa m-am trezit vecin cu Louis Vuitton, Hermés, Rolex, Jil Sander, Prada. Spaţios şi înverzit, bulevardul este un loc ideal de promenadă, mai ales seara.

Câteva mândrii germane

Prima oprire pe care ţi-o recomandă localnicii este Poarta Brandenburg, una dintre vechile intrări în oraş, comandată de Frederick William al II-lea al Prusiei şi realizată între 1788 şi 1791. După ce ai urcat în Columna Victoriei (Siegessäule), pe care stă triumfătoare ca întotdeauna zeiţa Victoria, o iei pe bulevardul 17 Iunie, la capătul căruia se ridică Poarta, dincolo de Tiergarten, o fostă pădure devenită parc.

Am descoperit într-o intersecţie câteva felinare primitive, a căror lumină pâlpâia timid. Unele erau pe gaz, altele aveau bec, iar cele mai interesante ardeau cu fitil.Trecând pe sub Poarta Brandenburg, te simţi ca un rege, când păşeşti triumfal pe artera Unter den Linden, mărginită bineînţeles, de tei. Aceasta este coloana vertebrală a centrului istoric şi găzduieşte mai multe clădiri celebre, printre care Hotel Adlon, Opera de Stat, Ambasada Rusiei, Universitatea Humboldt şi Domul berlinez. Fă-ţi timp pentru o cafea în culori la Einstein Cafe şi pentru o gogoaşă cu lămâie.

La Check Point Charlie, cel mai cunoscut punct de trecere dintre Germania de Vest şi cea de Est în anii Războiului Rece, cabina de control este şi acum în mijlocul străzii, iar figuranţii – costumaţi în aliaţi şi în sovietici – reînvie atmosfera. Mai mult de o jumătate de secol de istorie în fotografii este „înşirată“ în zona punctului de control, la intersecţia dintre Friedrichstraße şi Zimmerstraße, dar şi într-un muzeu dedicat.

Pentru visători

Berlinul are şi cartiere boeme. Am nimerit în Prenzlauer Berg, căutând o fostă fabrică de bere, acum centru cultural. Cartierul a fost refugiul săracilor la mijlocul secolului trecut, astăzi este preferat de studenţi şi, deopotrivă, de artişti. Majoritatea caselor sunt atent renovate, fără să ştirbească patina dată de ctitori. Un trecător îmi explică schimbarea: după căderea Zidului, vest-germanii au cumpărat clădirile, le-au restaurat şi le-au transformat în hoteluri, puburi şi restaurante. Trecutul răzbate şi prin casele cu aspect medieval de pe străduţele care alcătuiesc Nikolaiviertel, un vechi sat întemeiat în urmă cu opt secole, ascuns în preajma Alexanderplatz.

„Noaptea muzeelor“ în stil nemţesc

La Berlin, „Noaptea albă a muzeelor“ nu e gratis. Te costă15 euro să intri în orice instituţie culturală, dar ai transport gratuit cu autobuzul. Anul acesta a avut loc la 29 august. Organizatorii au înfiinţat şapte rute de autobuze, cu atracţii diferite. Publicul a fost numeros, pe măsura provocărilor. Doar germanii au dat startul, în 1997, acestui gen de manifestare culturală.

Remediu pentru ochi

Berlinezii sunt împotriva aparatelor de aer condiţionat cu unitate externă, care evacuează picături de apă în capul trecătorilor. Spre deosebire de Bucureşti, faţadele clădirilor din Berlin nu „plâng“. Tot aşa, nicio clădire nu e împestriţată de balcoane din fier sau termopan.

N-am văzut şoferi nervoşi. N-au motive. În schimb, erau foarte mulţi biciclişti, de diferite vârste – îmbrăcaţi la costum sau sport. Relaţia şofer-biciclist este bine trasată: şoferul nu-şi varsă nervii pe biciclist, biciclistul îşi apără cu sfinţenie fâşia care îi este rezervată. Dacă eşti cu capul în nori şi calci pe banda lor, o faci pe proprie răspundere.

Berlinul este un remediu mai ales pentru ochi. Sediile băncilor, farmaciile, magazinele nu te asaltează cu reclame colorate. Timid, undeva într-un colţ, licăreşte palid neonul unui bancomat, iar şarpele încolăcit în jurul unei cupe îţi dă de înţeles că acolo e o farmacie. Nici nu rişti să iei în braţe, din neatenţie, panoul cu cifre al vreunei case de schimb valutar.

La Berlin, cu Florin Marin

Florin Marin a absolvit Facultatea de Management şi Inginerie Economică a Universităţii Agronomice din Bucureşti. A intrat în presă înainte de absolvire, în urmă cu şase ani, la cotidianul „Economistul“. După o jumătate de an s-a alăturat echipei de la ziarul „Independent“, la secţia Economic.

O provocare ulterioară a constituit-o agenţia de presă, fiind redactor, apoi redactor-şef al Agenţiei AMOS News. Din 2007, timp de un an, a făcut parte din redacţia Agerpres, ca editor al departamentului de Ştiri interne. Întoarcerea la presa scrisă s-a produs în toamna lui 2008, de când este redactor al ziarului „Adevărul“, secţia Publicistică.

Nu rataţi!

Felinar cu gaz din Tiergarten

Spectacol. Aflat la a cincea ediţie, Festivalul Luminilor a devenit o tradiţie în capitala Germaniei. Dacă vă aflaţi la Berlin în perioada 14-25 octombrie, nu trebuie să rataţi un spectacol grandios de lumini şi artificii. Punctele de atracţie vor fi proiecţiile de pe Poarta Brandenburg, Turnul Televiziunii din Alexanderplatz (368 de metri) şi Turnul Radio din Charlottenburg (150 de metri). Însă toate clădirile impunătoare, începând de la Poartă şi până în Alexanderplatz, vor fi împodobite feeric. În paralel cu acest eveniment, vor avea loc numeroase proiecte culturale, toate având ca laitmotiv „lumina“.

Concert. Cei trei britanici de la Muse vor aduce muzica rock în sala O2 World din Berlin, la 28 octombrie, cu ocazia promovării noului album, „The Resistance“. Cel mai scump bilet costă 59 de euro. 

Film. În primele zile ale lui noiembrie are loc Festivalul internaţional de scurtmetraj, găzduit de mai multe instituţii culturale. Vor fi proiectate peste 400 de pelicule, a căror durată variază de la două secunde la 20 de minute.