HARTĂ America XXL, între spectacol şi kitsch
0
Diversitate, oraşe strălucitoare sau dezolante, peisaje inimaginabile, bogăţie, imigranţi, un tezaur cultural împestriţat şi un kitsch ameţitor. Nu ştiu cine a inventat termenul „all you can eat”, dar mi se pare definiţia Americii, un bufet prea încărcat în care simţurile primesc peste măsură.
Cam toată lumea asociază SUA cu lanţurile de fast-food-uri care au împânzit lumea, cu influenţa televiziunii, suburbiile fără sfârşit, fabrica Hollywood, Obama şi, bineînţeles, cu visul de libertate. În plus, tendinţa majorităţii este de a crede că imensul teritoriu de aproximativ 9,8 milioane de kilometri pătraţi e un monolit.
Traversând cu maşina partea de la New York la Miami şi coborând apoi până în cel mai sudic punct nord-american, la Key West, acasă la Hemingway, am avut ocazia să văd că fiecare regiune e diferită, vorbeşte cu alt accent, se bucură de propria mâncare şi are atitudini politice şi sociale diferite.
Primul contact l-am avut la Newark, pe aeroportul din New Jersey. O doamnă de culoare, cu o greutate care depăşea destul de mult media, m-a întrebat dacă am de gând să călătoresc până în Miami cu o maşină aşa mică. Mă şi vedeam într-un Lăstunaş de pe vremea lui Ceauşescu, suflat de ostile vânturi americane pe autostrăzile cele întinse. Am riscat până în parcul de maşini, unde o tipă de origine spaniolă, cu un inel argintiu în limbă şi tunsă precum Beckham, mi-a arătat cu lehamite de unde-mi pot alege maşina. Zona cu autoturisme clasa compact.
Toate erau noi, strălucitoare, unele sport, altele gen limuzină şi, bineînţeles, automate. Mi-am luat un Chevrolet Malibu, cu număr de California, şi mi-am zis: „Welcome to America!“. Ţara unde totul este XXL, iar oamenilor li se pare mic. De la maşini la meniurile fast-food-urilor, de la măsura hainelor la paharele cartonate de cafea, de la zgârie-norii art-deco la flash-urile sâcâitoare din Times Square.
Opera de artă din faţa sediului ONU e un punct de atracţie FOTO Reuters
Trafic infernal, turişti, Times Square, Broadway...
Cu harta în mână, am căutat Autostrada 95 şi am pornit spre New York. În jumătate de oră intram în Holland Tunnel, o galerie subterană de vreo 7 kilometri care face legătura (pe sub apă) între New Jersey şi Manhattan. Aşa am pătruns în gigantica metropolă cu peste 8 milioane de locuitori, peste150 de muzee, 18.000 de restaurante şi o diversitate culturală cum nu mai există.
M-am prins uşor cum e cu străzile newyorkeze, pentru că sunt cu sens unic, pe una te duci, pe alta te întorci. Broadway, cea mai lungă, urmează traseul unei vechi linii ferate, trecând din vestul în estul Manhattanului. Fifth Avenue este fix în centru şi împarte metropola în două. La intersecţia dintre 42 Street cu Seventh Avenue se află Times Square. Un magnet pentru turişti, un zumzet constant, posibil cel mai vizitat loc din lume. O intersecţie cu un trafic infernal pe vremuri, care se transformă în scuar pietonal, proiect aflat în derulare şi programat spre finalizare în 2016.
O metaforă a NewYork-ului, scumpă şi... congestionată. Cei mai mulţi vizitează Times Square pentru ambianţă şi pentru spectacolul panourilor publicitare, însă zona e plină de restaurante şi magazine (printre care se distinge Disney sau un alt loc destinat jucăriilor, „R“ US)... O mulţime de turişti vin special pentru spectacolele de pe Broadway.
Cameră cu găuri în geam şi tavan prăbuşit
Al doilea contact cu America l-am avut la hotel. Unul nici prea scump, nici foarte ieftin, de vreo sută şi ceva de dolari pe noapte, situat însă pe o străduţă paralelă cu Broadway, la doi paşi de Midtown. Holul era plin de turişti din toată lumea, n-am văzut niciodată aşa o coadă la recepţie. Iar în spatele desk-ului o familie cătrănită de chinezi care le spunea tuturor că nu mai sunt camere. Cum achitasem din ţară, şi nu aveam chef s-o iau pe străzi în căutare de hotel, nu m-am lăsat cu una, cu două...
După negocieri care au durat aproape o oră, bărbatul care părea şef mi-a făcut semn şi mi-a şoptit: „Am o cameră pentru dumneavoastră, dar are o problemă la baie!“. M-a asigurat că nu miroase şi se poate folosi, aşa că m-am aşezat la coada de la lifturi, bucuros că mă voi caza în sfârşit. După vreun sfert de oră de aşteptare am urcat în lift, care ne-a dus, cu câteva halte, la etajul 35. Când să intrăm, camera era ocupată! Iar am stat un sfert de oră în faţa liftului, iar am aşteptat să se elibereze chinezul din alte negocieri... Ne-a dat altă cheie, alt etaj (37) şi ne-a urat: Good luck!
Eram curios să văd ce are baia camerei, dar nu mi-aş fi imaginat ce mă aştepta... Tot tavanul era prăvălit în mijlocul băii, dezvăluindu-mi reţeaua de ţevi, unele mai groase, altele mai subţiri. Iar în cameră, altă surpriză: geamurile tipic americane erau prevăzute în partea de jos cu un sistem arhaic de aer condiţionat. Ca să poată fi montat mai uşor, oamenii scoseseră sticla şi adăugaseră în locul ei un panou de MDF care se scorojise, din unele zone lipsind cu desăvârşire. Vă imaginaţi ce crivăţ sufla pe acolo (şi totul se petrecea pe la începutul lunii decembrie)! Dar m-am descurcat admirabil, astupând găurile cu pernele din dotare. A doua zi, am primit o altă cameră, care, Slavă Domnului!, era în regulă!
Insula Manhattan, spectaculoasă din orice unghi ar fi privită FOTO Reuters
Obiective turistice de „bifat“
Nu am stat mult, dar am bifat Empire State Building (după ce am stat vreo două ore la coadă, însă view-ul de la etajul 84 merită cu vârf şi îndesat), Central Park (unde am văzut armate de veveriţe şi m-am relaxat la un ceai cald într-o cafeanea de pe malul lacului), Muzeul figurilor de ceară, Madame Tussauds, podul Brooklin (care, la fel, dezvăluie o faţă superbă a NY ) etc. M-am aventurat şi prin Bronx, pe timp de zi, scanându-l din maşină, şi prin Soho, pe timp de noapte, savurând atmosfera prietenoasă de pe străduţe şi din baruri.
Am trecut de mai multe ori pe lângă blocul Trump, am admirat vitrinele împodobite de Crăciun de la Macy’s, probabil cel mai mare magazin universal din lume, am alergat zilnic după o parcare cât de cât decentă (cam toate erau de pe la 3-4 dolari pe oră). Nu am ajuns la Statuia Libertăţii pentru că nu m-am nimerit niciodată în zona Bowling Green la orele la care pleca feribotul către Liberty Island.
Revelion la New York, de la 1.482 euro de persoană
Un mini sejur de Revelion în New York costă de la 1.428 de euro/ persoană şi include transport cu avionul, taxe de aeroport, cinci nopţi cazare în cameră dublă la Hotel Marriott at The Brooklyn Bridge, de patru stele. Oferta este disponibilă la agenţia Pegas Holidays, http://www.pegasholidays.ro, tel. 021 313 32 22. Un circuit SUA cu itinerariul New York - Washington - Philadelphia costă de la 1.785 euro/persoană şi include transport cu avionul, opt nopţi cazare la hoteluri de trei stele, asistenţă turistică. Plecarea este planificată pe 21 iunie 2013, prin www.besttourism.ro, tel. 031.226.33.25. Dacă vizitaţi pentru prima dată Washington D.C. e musai să faceţi turul Casei Albe, unde are reşedinţa şi biroul preşedintele Statelor Unite. Veţi vedea bazinul de înot instalat pentru Franklin D. Roosevelt, grădina de trandafiri creată de Jacqueline Kennedy, pista de jogging, jacuzzi-ul şi humidor-ul (cameră pentru păstrarea trabucurilor în condiţii de umiditate) create la iniţiativa lui Clinton, precum şi grădina de legume plantate de către Michelle şi Barack Obama. Urmaţi apoi exemplul newyorkezilor şi planificaţi o promenadă pe străzile din Greenwich Village sau pe bulevardele cu vile de milioane de dolari din Upper East Side. Iubitorii de artă nu trebuie să rateze Muzeul Metropolitan de Artă. Cel mai frumos apus îl veţi vedea în Parcul Battery, acolo unde soarele coboară peste râul Hudson sau puteţi vedea lumea de sus, de la ultimul etaj al Empire State Building!
Preţuri
un prânz pentru două persoane într-un resturant mediu – de la 60 dolari
o cafea – de la 3,8 dolari
un suc – de la 1,50 dolari
o sticlă de apă în restaurant – 1,30 dolari
o sticlă de vin – de la 12 dolari
o bere locală – 1,75 dolari
un pachet de ţigări – 6,25 dolari
1 km la taxi – de la 1 dolar
închirierea unei maşini – de la 21de dolari/zi
turul oraşului Washington – de la 45 de dolari
biletul la Madame Tussauds Washington DC Wax Museum – de la 18 dolari
intrare laMuzeul de Istorie al Washingtonului – de la 9,5 dolari
turul monumentelor din Washington pe bicicletă – de la 40 de dolari
experienţă culinară pe Muntele Capitol – de la 55 de dolari
excursie de 4-5 ore la Cascada Niagara – de la 79 de dolari
turul oraşului New York – de la 80 de dolari
croazieră Liberty Cruise în New York – de la 27 de dolari
Text scris de Ciprian Enea
Munţi de 4.000 de metri şi fluvii de 4.000 de kilometri
Statele Unite ale Americii se află pe continentul nord-american şi este a patra cea mai mare ţară din lume. Teritoriul naţional este format din: 48 de state continentale plus Alaska şi Hawaii (în Oceanul Pacific).
În partea de est predomină câmpiile dominate de Munţii Apalaşi, care se întind de la Marile Lacuri, în nord, până la statul Alabama, în sud, şi au altitudinea maximă de 2.036 metri (Muntele Mitchell).
În sudul Munţilor Apalaşi , câmpiile mărginesc Golful Mexic şi coboară până în Peninsula Florida, în timp ce, la vest, Câmpiile Golfului se întind până la Munţii Ozark, care le separă de Marile Câmpii. Acestea din urmă întâlnesc Munţii Stâncoşi, cu înălţimi de peste 4.200 de metri.
Zona centrală cuprinde câmpii şi podişuri: în nord-est, o parte a podişului Laurentian, spre sud, câmpiile centrale marginite de podişul Ozark si, apoi, Munţii Ouachita.
În cele 48 de state continentale, 25% din suprafaţa terestră este formată din platouri, 25% este acoperită de munţi şi 10% de câmpii de coastă. Coasta de sud-est a statului Alaska este muntoasă, cu gheţari şi fiorduri, în timp ce Peninsula Alaska şi Insulele Aleutine formează un arc cu 75 de vulcani. Partea centrală a Alaskăi este acoperită în cea mai mare parte de bazinul hidrografic al râului principal, Yukon, şi de afluenţii săi. În zona de coastă se află şi Point Barrow, punctul cel mai nordic din Statele Unite ale Americii.
Insulele Hawaii sunt formaţiuni vulcanice formate de fluxurile de lavă situate în Oceanul Pacific. Teritoriul este format din cinci insule principale, precum şi patru mai mici, iar terenul poate fi caracterizat ca predominant deluros, cu multe stânci în zona litoralului.
Partea de nord-est a Statelor Unite ale Americii este drenată de râuri cum ar fi Genesee, care se varsă în Marile Lacuri, cel mai mare sistem lacustru de pe glob. Râurile Coastei de Est, cum ar fi Susquehanna, Hudson, Delaware, Potomac, Roanoake şi Savannah, se varsă în Oceanul Atlantic. Câmpiile centrale sunt drenate de râul Missouri, cel mai lung din SUA ̶ 4,130 km ̶ şi cel mai mare afluent al fluviului Mississippi (3,734 km), al doilea ca mărime din SUA, care se varsă în Golful Mexic.
Statele Unite ale Americii deţine şi statul Samoa americană, precum şi Guam – cea mai sudică şi cea mai mare din Insulele Mariane, situată la vest de Honolulu, Hawaii.
SUA are un climat variat, de la condiţii caracteristice deşerturilor temperate la zona arctică prezentă în nord. În general, coasta de est are un climat continental, datorită maselor de aer care se deplasează de la vest la est, iar verile calde au tornade în regiunea Fluviului Mississippi. Partea centrală are un climat continental, cu variaţii extreme de temperatură. Iernile sunt reci, cu viscole frecvente, în timp ce verile sunt calde, cu tornade. Zona de coastă a Californiei are un climat cald, de tip mediteranean, în timp ce coasta de nord-vest a Pacificului are un climat maritim, influenţat de vânturile vestice, cu veri răcoroase şi ierni blânde. Intervalele medii de temperatură în Washington DC sunt minus 3 - minus 6 grade Celsius în ianuarie şi 20 - 31 de grade Celsius în iulie.
51% dintre americani sunt protestanţi, 24% sunt romano-catolici şi 8% au alte confesiuni, printre care evrei şi musulmani. 17 la sută nu au religie.
Limba oficială este engleza, dar există şi o minoritate importantă vorbitoare de limba spaniolă.
Principalul grup etnic sunt albii de origine europeană, care reprezintă aproximativ 72% din populaţie. Printre minorităţile etnice se numără hispanicii – peste 16%, afro-americanii – 12%, asiatici şi emigranţii din Insulele Pacificului - 5%, iar amerindienii şi nativii din Alaska şi insulele Pacificului, inclusiv hawaienii – 1,1%.
Moneda este dolarul american, divizat în 100 de cenţi.
documentare realizată de Steluţa Năstase
Se încarcă comentariile...
