Celebru blogger indian, revoltat după ce a fost invitat să promoveze Bucureştiul, dar i-a fost refuzată viza: „M-am simţit interogat într-un centru de arest“

Bloggerul indian de succes Ajay Sood a fost invitat în Bucureşti la un eveniment de promovare a turismului, însă nu va putea onora invitaţia deoarece nu a reuşit să obţină o viză pentru a călători în România. El acuză că de vină este procesul ultra-birocratic şi critică atitudinea Ambasadei României la New Delhi.

Ajay Sood, care administrează site-ul de succes Travelure.in, a fost invitat la evenimentul de promovare turistică Experience Bucharest, organizat de Travel Massive în perioada 2-8 noiembrie, însă nu va putea participa din cauză că i-a fost refuzată viza de călătorie, a remarcat Profit.ro. 

Bloggerul a povestit cu lux de amănunte experienţa într-un text intitulat sugestiv „Viza românească pentru indieni – mult succes!“. Sood evidenţiază procesul greoi de obţinere a vizei, întrebându-se dacă nu este în mod deliberat gândit astfel încât să descurajeze turiştii indieni, şi îl critică pe ofiţerul consular de la Ambasada României, Mihai Secere, pentru maniera în care a abordat problema. De asemenea, Sood face apel la Ministerele de Afaceri Externe din ambele ţări să ia măsuri. 

Bloggerul povesteşte cum la finalul a patru zile petrecute la Ambasada României viza i-a fost refuzată, fără a i se oferi însă şi argumente solide, precizând că a irosit şi timp, şi energie, şi bani. 

El scrie că iniţial a încercat să solicite viză prin intermediul VPS Global, deplasându-se la sediul din New Delhi cu mai multe documente, însă acolo i s-a spus că nu acceptă cereri pentru România, deşi bloggerul susţine că pe site-ul instituţiei nu era precizat acest lucru. „După ce am discutat şi am aşteptat 45 de minute, într-un final mi-au refuzat categoric cererea. Aşa că m-am îndreptat către Ambasada României“, scrie Sood. 

Bloggerul a ajuns pe 16 octombrie la ora 12.45, însă i s-a spus că s-a terminat programul de depunere a cererilor pentru vize şi să revină a doua zi, când programul începe la 13.30. 

„Am fost acolo de la 12.30, însă la verificare mi s-a spus că sunt deja 19 persoane în faţa mea. După ce numele meu a fost notat, m-am aşezat să aştept. Odată ce Ambasada a deschis ghişeul pentru depunerea solicitărilor, am văzut cum o mulţime de agenţi de turism erau înaintea mea, fiecare înarmat cu 5-15 formulare.  Ei mi-au spus că rândul meu nu îmi va veni în acea zi, aşa că am întrebat dacă nu aş putea cumva să-mi trec numele pe lista pentru a doua zi şi să plec. M-a amuzat când mi s-a spus că pentru a face acest lucru trebui să aştept până la ora 15.30. La acea oră ar fi ieşit cei care intraseră deja în Ambasadă. Mi s-a spus că cei care au aşteptat, dar nu au reuşit să fie primiţi, vor fi primii pe lista de a doua zi. Rămas fără altă opţiune, am aşteptat până la ora 15.30 şi mi-am trecut numele, eram al 12-lea pe lista pentru ziua următoare. În timpul acestei îndelungi aşteptări, mi-am dat seama că trebuie să completez formularul online şi apoi să-l printez, deoarece nu se acceptă o variantă tipărită şi completată de mână, regulă peste care nu am dat în timpul documentării mele“, scrie Sood. 

El spune că agenţii de turism prezenţi îşi aminteau de vremurile bune în care procesul era mult mai simplu: ofiţerul de viză colecta toate formularele, le examina şi dacă lipseau documente, erau contactaţi agenţii de turism pentru a rezolva situaţia. 

În cea de-a treia zi, Sood a aşteptat de la 9.30 până la 12.30 şi a reuşit să intre în Ambasadă, unde notează că a stat într-o sală de aşteptare asemănătoare cu cele din spital. „După cum era însă de aşteptat, nu am putut să înmânez formularul în acea zi. Am părăsit din nou ambasada şi mi-am trecut numele pe lista pentru a doua zi. Eram, în cele din urmă, primul pe listă“, notează bloggerul specializat în turism.  

În cele din urmă, aşteptarea a luat sfârşit în cea de-a patra zi, pe 19 octombrie, când Sood a ajuns în faţa ofiţerului Mihai Secere, căruia i-a luat aproximativ 20 de minute pentru a-i verifica dosarul. „El m-a chestionat în mod insistent cu privire la motivele pentru care vizitez România. De asemenea, s-a uitat cu suspiciune la mine de mai multe ori, îndoindu-se de bunele mele intenţii, formularele mele de înscriere, documentele justificative, viza mea valabilă 10 ani pentru SUA şi numeroase alte vize din paşaportul meu. Acest lucru mi s-a părut destul de ciudat, având în vedere că eu călătoresc foarte des şi, prin urmare, am obţinut numeroase vize. În plus, călătoresc pentru a promova destinaţii, iar ofiţerii de viză nu au avut niciodată obiecţii legate de documentele mele. De fapt, au fost fericiţi să le promovez ţările în faţa publicului indian. După alte examinări suspicioase, ofiţerul de viză m-a întrebat dacă invitaţia mea este originală. I-am spus că este o copie primită pe e-mail. M-a întrebat dacă vreau să depun cererea în acea formă şi am răspuns afirmativ“, a detaliat Sood. 

Bloggerul subliniază însă că a părăsit Ambasada României cu sentimentul că a fost interogat într-un centru de arest preventiv şi că era aproape sigur că ofiţerul îi va respinge cererea. 

După cinci zile, pe 24 octombrie, avea să afle că intuiţia nu l-a înşelat: „În ciuda faptului că cererea mea a îndeplinit toate condiţiile necesare (asigurare de călătorie ştampilată în mod corespunzător, bilet de întoarcere, rezervare la hotel, extras bancar cu o vechime de două zile, invitaţie, o viză valabilă în SUA, vizite anterioare în circa 15 state din Schengen, etc.), Mihai Secere mi-a refuzat viza. Şi a avut o plăcere aproape sadică să-mi spună acest lucru. Cele două interacţiuni scurte cu Mihai Secere m-au făcut să mă întreb dacă nu cumva este adeptul supremaţiei albilor. De asemenea, m-am întrebat şi dacă nu cumva Ambasada României a ales în mod intenţionat procesul actual de solicitare a vizei pentru a descuraja turiştii indieni să viziteze România. M-am gândit că poate acest proces este şi motivul pntru care VFS Global nu mai oferă servicii de obţinere a vizei pentru România. Întâmplarea m-a făcut şi să mă gândesc dacă eforturile sincere de a promova turismul în România prin Experience Bucharest merită având în vedere că aceste eforturi sunt spulberate dintr-un capriciu de diverşi Mihai Secere din lume. Nu, nu am primit viza pentru România, iar în acest proces am pierdut nişte bani şi foarte mult timp. Dar asta nu este o problemă. Adevărata problemă este relaţia dintre India şi România. Ministerul indian al Afacerilor Externe cunoaşte oare tratamentul pe care ambasada românească îl aplică cetăţenilor indieni care doresc să viziteze România? În concluzie, fac un apel urgent la cei de la Experience Bucharest/Experience Romania să facă cunoscută această problemă Ministerului Afacerilor Externe din ţara lor. Şi aş îndemna şi Ministerul Afacerilor Externe din India să analizeze procesul neprietenos de obţinere a vizei de la Ambasada României. Această problemă trebuie abordată pentru a clarifica cetăţenilor indieni dacă România vrea să primească cetăţeni din India sau nu“, conchide bloggerul dezamăgit.