Cele mai ciudate scuze invocate de companiile aeriene pentru a nu plăti despăgubiri la întârzierea zborurilor

Pentru zborurile întârziate sau anulate, pasagerii pot avea dreptul la despăgubiri de până la 600 euro de persoană. Pentru a nu plăti aceste despăgubiri, unele companii aeriene invocă scuze care mai de care mai ciudate.

Un top al celor mai ciudate scuze folosite de companiile aeriene pentru a evita plata despăgubirilor, efectuat de AirHelp – companie specializată în obţinerea despăgubirilor pentru perturbări ale zborurilor – arată că, uneori, acestea găsesc tot felul de tertipuri, abuzând de definiţia dată de reglementările europene privind circumstanţa extraordinară.

În conformitate cu legea UE CE261, „circumstanţele extraordinare“, cum ar fi grevele neanunţate, condiţiile meteorologice extreme sau urgenţele medicale, scutesc companiile aeriene de obligaţia lor legală de a plăti despăgubiri. 

„Cu toate acestea, unele companii aeriene abuzează adesea de definiţia a ceea ce implică o circumstanţă extraordinară“, notează AirHelp. 

Spre exemplu, o companie aeriană a explicat că întârzierea lor se datorează faptului că aeronava a fost îngheţată, obligând echipajul să aştepte ieşirea soarelui şi decongelarea avionului.

În Marea Britanie, o companie aeriană a declarat că zborul a întârziat din cauza unei urgenţe medicale. Odată ce cazul a ajuns în instanţă, aşa-numita urgenţă medicală s-a dovedit a fi o problemă neplăcută la toaletă. Cineva a avut probleme de digestie. Deşi erau mai multe toalete în avion, pilotul a decis să întârzie zborul până când s-a făcut curăţenie peste tot. Durata programată a zborului era de numai 45 de minute.

Un caz foarte misterios s-a întâmplat în Germania. Pentru a evita plata despăgubirii datorate, o companie aeriană a afirmat că pasagerul care a depus o plângere nu există deloc. „Odată ce departamentul juridic al AirHelp a dovedit existenţa pasagerului, această scuză a dispărut în neant”, arată compania specializată în obţinerea despăgubirilor pentru perturbări ale zborurilor.

Pasagerii au dreptul de despăgubiri de până la 600 euro

Pasagerii afectaţi au dreptul la despăgubiri de până în la 600 de euro de persoană, dacă zborul lor a avut o întârziere mai mare de 3 ore, a fost anulat sau suprarezervat.

Concret, condiţiile de eligibilitate sunt următoarele: 

- zborurile înregistreaze întârzieri de cel puţin trei ore

- este exclusiv vina companiei aeriene (ex: s-a defectat o aeronavă). Nu reprezintă motiv de compensaţii condiţiile meteo, vremea nefavorabilă, tulburările politice, atentatele teroriste.

- compania aeriană refuză îmbarcarea pasagerului

De asemenea, potrivit Directivei Europene 261/2004, dacă un zbor are mai multe escale, inclusiv întârzierea la una dintre ele poate fi despăgubită, dacă sunt respectate condiţiile de eligibilitate. Esenţial este ca toate acele zboruri să fie pe o singură rezervare. În prezent, spune AirHelp, multe zboruri sunt operate în code-share cu partenerii aerieni din aceeaşi alianţă, însă compania care emite biletul de zbor este răspunzătoare pentru operarea cursei până la final, inclusiv pentru întârzierile sau anulările ce pot apărea.

Din acest an, zborurile întârziate sau anulate din cauza grevelor spontane ale piloţilor şi însoţitorilor de zbor sau personalului de pe aeroporturi se încadrează automat în dreptul la compensanţii. Pasagerii pot aplica retroactiv pentru despăgubiri în termen de trei ani după momentul zborului afectat şi pot primi compensaţii până la 600 de euro.

Situaţia întârzierilor din ultimii ani

Conform datelor AirHelp, în ultimii trei ani, peste 120.000 de pasageri din România au fost afectaţi de zboruri întârziate, anulate sau suprarezervate. Dacă aceştia ar fi aplicat pentru despăgubiri, ar fi fost recompensaţi cu 34 de milioane de euro.

“Din totalul numărului de zboruri programate în ultimele 36 de luni, peste 1.500 nu şi-au respectat programul de zbor, cele mai multe astfel de întâmplări având loc la nivelul anului 2016, când 566 de zboruri au fost întârziate sau anulate. Pe parcusul anului 2017, peste 42.000 de pasageri care au călătorit din România au fost afectaţi de întârzieri de mai bine de trei ore ale zborurilor, respectiv anulări şi supraîncărcări ale curselor”, menţionează sursa citată. 

Potrivit AirHelp, la nivelul lui 2017, între oraşele din România şi cele din străinătate au fost operate peste 152.000 de zboruri, din care peste 36.000 de curse au înregistrat întârzieri sau anulări. 

“Cele mai problematice zboruri cu plecare din România, adică cele mai multe şi mai mari întârzieri, au fost către Istanbul (Aeroportul Ataturk) - o întârziere totală de 14.134 minute, 236 ore sau aproximativ 10 zile, către Viena, ruta Timişoara-Bucureşti, către Munchen şi către Bucureşti. Tot la nivelul anului 2017, cea mai aglomerată zi pe aeroporturile din România a fost 18 august, data la care erau programate 285 de zboruri cu plecare din România. Dintre acestea, 29 au avut întarzieri între 15 şi 180 de minute, două au avut întârzieri mai mari de trei ore, respectiv alte două au fost anulate”, informează compania. 

Din aproximativ 34.000 de pasageri din acea zi, 450 sunt eligibili pentru compensaţii, sumele totale fiind de aproape 138.000 de euro pentru cele patru zboruri.

Cea mai aglomerată lună pentru România, în 2017, a fost noiembrie. După numărul mare de zboruri întârziate sau anulate pe toate aeroporturile din ţară, destinaţiile cele mai problematice au fost Istanbul, Viena şi Munchen.

Un studiu realizat de AirHelp, la nivelul Uniunii Europene, arată că:

85% dintre cetăţenii ţărilor membre nu ştiu ce drepturi au ca pasageri ai companiilor aeriene.

66% din turiştii europeni susţin că operatorii aerieni nu le oferă informaţii suficiente despre drepturile lor ca pasageri

13 milioane de pasageri pierd anual 5 miliarde de euro, pentru că nu aplică pentru despăbugiri pentru zboruri întârziate, anulate sau suprarezervate

Deşi pasagerii au dreptul să aplice pentru despăbugiri de până la 600 euro, doar 50% dintre ei aplică pentru compensaţii. Unul dintre motivele principale este faptul că transportatorii aerieni nu informează pasagerii despre drepturile acestora, după cum susţin 66% dintre participanţii la studiu.

Mai mult, în ciuda legii EC 261, existente de 14 ani, care reglementează dreptul pasagerilor la despăgubiri, aceştia nu aplică pentru compensaţii din următoarele motive: nu ştiu că au acest drept (42%), nu cred că sunt eligibili pentru despăgubire (36%) şi nu ştiu cum să depună o reclamaţie (24%).