VIDEO Provincia, raiul curselor ilegale de maşini

Întrecerile organizate de tinerii teribilişti pentru a-şi testa maşinile au căpătat în ultimul timp o amploare mai mare în provincie. Cele mai multe curse ilegale au loc în Timişoara, Craiova şi Constanţa, unde poliţiştii susţin că încearcă să stopeze fenomenul. În Capitală, întrecerile pierd din adepţi.

Bucureştenii au început să-şi piardă interesul pentru cursele ilegale, conform reprezentanţilor Brigăzii de Poliţie Rutieră Bucureşti, care spun că, în ultimul timp, amploarea fenomenului s-a diminuat. Însă în Craiova şi în Timişoara, competiţiile de „liniuţe" (întreceri pe distanţe scurte, de 400-500 de metri) au loc aproape săptămânal.

CITIŢI ŞI:

VIDEO/Ei sunt nebunii de care trebuie să vă feriţi în trafic. Vezi aici o colecţie de filmuleţe surprinse pe şoselele judeţului Galaţi

Potenţialele probleme cu legea nu par să-i intimideze pe amatorii de curse, care investesc în „jucăriile" lor mii sau chiar zeci de mii de euro. Maşinile preferate de români pentru curse sunt, în general, cele germane sau japoneze din anii '80-'90 care nu sunt foarte scumpe, dar care necesită investiţii foarte mari pentru a deveni performante.

„Cele mai frumoase şi mai uşor de tunat sunt: BMW seria 3 - E30, adică faimosul «Ursuleţ», Toyota Supra, Honda CRX sau Civic, orice tip de Mitsubishi Evo, Nissan Silvia. Chiar dacă nu au motoare foarte puternice din fabrică, acestea se pot modifica, de la soft până la sistemul de evacuare şi articulaţii, pentru a obţine rezultate bune. O Toyota Supra, spre exemplu, poate ajunge şi la 1.000 de cai-putere", a explicat Răzvan, un bucureştean pasionat de tuning şi de curse, „legale sau ilegale", după cum mărturiseşte chiar el.

Răzvan, care deţine un Cielo „tunat", în care a investit 8.000 de euro, a mai spus că cel mai important la o maşină „de fugă" este raportul greutate-putere. „E mult mai bună o maşină de 900-1.000 de kilograme cu 200 de «căluţi», decât o «huidumă» de două tone cu 300 de cai", a explicat tânărul.

Spre comparaţie, şoferii din SUA pasionaţi de curse preferă maşinile autohtone sau cele japoneze. Într-un clasament făcut de Asociaţia americană Evo Street Racers, marca Ford ocupă primul loc, fiind urmată de Chevrolet şi Honda.

Riscuri asumate

Sorin Ene (29 de ani), zis „Hai", este unul dintre cei mai buni „drifteri" din România, dar recunoaşte că, în urmă cu câţiva ani, participa şi el la cursele ilegale de maşini care se desfăşurau în centrul Capitalei. Între timp a renunţat la întrecerile de acest fel, concentrându-se doar pe „drift" (deraparea maşinii controlată de către pilot), unul dintre „sporturile cu motor" care îi fascinează din ce în ce mai mult pe bucureşteni. „Hai" se laudă spunând că nu era expus arestării atunci când se întrecea cu amicii pe bulevardele din Bucureşti. „Se dădeau doar amenzi. Acum, cei care încă practică asta riscă dosar penal, ceea ce este mult mai grav", a explicat tânărul.

Mai mult decât un dosar penal sau o amendă, participanţii la astfel de curse îşi riscă viaţa. Mulţi dintre „raceri" au suferit accidente grave şi au rămas cu sechele sau au murit. George Mihai Bănaru, cunoscut în lumea tuningului auto drept „Micutzu'", fost preşedinte al clubului Midnight Racers, a murit în urmă cu aproximativ trei ani şi jumătate după o „liniuţă". Maşina pe care o conducea cu aproape 200 de kilometri la oră s-a oprit într-un stâlp de pe Calea Plevnei. Poliţiştii nu au stabilit cu ce viteză rula din cauză că tot bordul maşinii a fost distrus în urma impactului. De asemenea, a fost nevoie de un echipaj de la descarcerare pentru ca şoferul să fie scos din maşină.

Pe piste vechi şi în pădure

Unul dintre şoferii care nu rata nicio cursă din Craiova este „beizadeaua" Iustin Covei, fiu de judecător şi nepot de procuror, cu un palmares impresionant de dosare penale. Împătimiţii motoarelor turate la maximum se întâlnesc de cele mai multe ori joi-noapte, pe vechea pistă a Aeroportului din Craiova. Zona lăsată în paragină a devenit un „patinoar" auto pentru pasionaţii de maşini puternice care „se dau" cu automobilele lor cu sute de cai putere.

Un alt loc unde împătimiţii curselor de automobile îşi fac de cap este drumul care traversează pădurea Bucovăţului. „E un loc bun pentru că şoseaua este în linie dreaptă pe o porţiune de aproape doi kilometri şi nu este foarte circulată noaptea", a explicat unul dintre „racerii" olteni.  Deşi poliţiştii craiovenii ştiu care este locul de întâlnire al şoferilor teribilişti, rar au avut loc controale pentru a-i prinde în mijlocul distracţiei. Mai mult, pentru a stopa fenomenul, în urmă cu câţiva ani, Poliţia Craiova căzuse la înţelegere cu şefii cluburilor de „raceri" să organizeze periodic curse legale pentru ca aceştia să nu mai fie nevoiţi să se ascundă de oamenii legii şi pentru ca întrecerile să nu se soldeze cu accidente.

La Timişoara, pe terenuri private

Sesizările timişorenilor cu privire la zgomotul infernal provocat de motoarele turate „la blană" au devenit o obişnuinţă pentru dispecerii
Serviciului Poliţiei Rutiere din Timişoara. Cu toate acestea, „racerii" din Timiş ştiu „să se joace" cu legea. Ei se întrec, în general, pe terenuri private. Locurile preferate fiind parcările hipermarke­turilor sau cele ale unor dealeri de camioane.

„Nu putem interveni decât în cazul în care cineva este rănit, chiar dacă ilegalităţile se produc în faţa noastră. Legea e deficitară, dar noi trebuie să o respectăm", a declarat Emil Andrei, purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliţiei Timiş.

Cel mai recent accident provocat de o întrecere a avut loc la începutul lunii martie, la periferia oraşului Timişoara. Un echipaj de poliţie Rutieră a filmat accidentul care a avut loc după ce două maşini au fost implicate într-o succesiune de depăşiri. Întrecerea s-a încheiat când una dintre maşini s-a „înfipt" într-un stâlp de înaltă tensiune. ; Au contribuit Gerhald Ernst şi Bogdan Marica

Originea întrecerilor

Întrecerile de maşini au apărut în SUA, în anii '30, în timpul prohibiţiei de alcool. Traficanţii de băuturi îşi modificau autoturismele pentru a putea fugi de poliţişti. În anii '50, cursele au devenit şi mai populare după apariţia filmului „Rebel fără cauză", în care personajul principal era un împătimit al curselor de gen.

Un fenomen la scară mondială

Promovarea de care se bucură în filmele de acţiune, în show-urile TV şi în jocurile video fac din cursele de maşini unul dintre fenomenele întâlnite în aproape toată lumea. În unele regiuni, cursele de maşini au prins rădăcini adânci în comunităţi şi fac parte din cultura urbană. „Punctele de foc" din Statele Unite, de pildă, sunt oraşul Dallas şi sudul Californiei.

Aici, cursele sunt foarte bine organizate şi întotdeauna asociate cu pariurile „la negru" şi cu alte activităţi ilegale. Întrecerile din Tokyo şi Hong Kong sunt deja de notorietate. Aceste oraşe au devenit cunoscute în întreaga lume pentru sumele mari de bani pariate la curse, dar şi pentru accidentele grave petrecute în timpul acestor competiţii ilegale.

„Au un gol identitar"

Psihiatrul Florin Tudose este de părere că persoanele care participă la cursele de maşini „au un gol identitar" pe care încearcă să-l umple. „Până la o anumită vârstă, participarea la astfel de întreceri ţine de teribilism, dar şi de un mare grad de imaturitate emoţională", spune specialistul. Psihiatrul explică de ce tinerii dependenţi de adrenalină îşi manifestă astfel curajul nebunesc. „Nefiind capabili de nimic mai bun, ei îşi arată capacitatea de a risca. E un comportament de mare risc şi se înscrie pe o listă lungă de sinucideri indirecte. Gândiţi-vă că fiecare dintre aceste curse este asumată că fiind ultima. E un fel de «ruletă rusească» deghizată", mai spune psihiatrul.

Florin Tudose afirmă că în mintea „racerilor" apare un fel de „hipnoză a morţii" care îi face pe aceştia indiferenţi în faţa pericolului. De asemenea, specialistul este de părere că, prin acest comportament, tinerii pasionaţi de curse încearcă să-şi demonstreze curajul, dar caută mai mult respectul de sine. „E o demonstraţie absolut inutilă a celui care adoptă acest comportament. Nu arată decât faptul că îi e uşor să moară fără sens, dar nu înţelege că cel mai greu este să trăieşti din propriile resurse şi pe propriile picioare", spune specialistul.

„Conformişti fără cauză"

El face şi o comparaţie între tinerii care se întrec pe marile bulevarde cu personajul jucat de James Dean în pelicula care i-a inspirat în mare măsură pe pasionaţii de viteză - „Rebel fără cauză". „Această categorie de «neînţeleşi» nu ştie ce înseamnă greutăţile şi ce înseamnă să lupte pentru a realiza ceva pentru că, în general, participanţii provin din familii înstărite. Sunt, de fapt, nişte «nonconformişti fără cauză».

N-au niciun fel de motivaţie şi nu pot explica ceea ce fac", mai spune Tudose, care subliniază faptul că există o mare diferenţă între pasionaţii de tehnică, cei care îşi tunează singuri maşinile şi după aceea le testează capacitatea într-un cadru sigur, şi cei care plătesc pentru aşa ceva şi nu fac decât să se laude cu bolizii lor pe bulevarde.

„Boala aceasta este nouă doar sub aspectul tehnologic, pentru că tinerii fac lucruri prin care încearcă să-şi demonstreze bărbăţia de când lumea. Diferenţa dintre cei de acum şi cei care îşi riscau viaţa în dueluri este că cei din urmă aveau nişte valori de apărat în due­lurile respective, în timp ce tinerii care aleargă în ziua de astăzi cu sute de kilometri la oră pe străzi sunt lipsiţi de orice scară de valori", încheie Florin Tudose.

"Până la o anumită vârstă, participarea la astfel de întreceri ţine de teribilism.''
Florin Tudose
psihiatru

Poliţia, cu mâinile legate 

Poliţiştii  îi pot sancţiona pe cei care se întrec pe drumurile publice doar când au dovezi solide, cum ar fi proba video

Reprezentanţii forţelor de ordine spun că legea în vigoare nu le permite să ia măsuri dure împotriva participanţilor la astfel de curse. Poliţiştii se justifică spunând că nu pot decât să-i amendeze pentru tulburarea liniştii publice sau pentru depăşirea vitezei legale pe cei care participă la „liniuţe".

Doar dacă există dovezi solide, participanţii la astfel de întreceri se pot alege cu dosare penale. „În general, îi surprindem atunci când sunt opriţi şi îşi ambalează motoarele. Conform Codului rutier, organizarea sau participarea, în calitate de conducător de vehicul la întreceri neautorizate pe drumurile publice, se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă", a spus reprezentanta Brigăzii de Poliţie Rutieră Bucureşti, Ioana Stancu.

„Toleranţă zero"

Dacă în Capitală numărul cazurilor de acest gen a intrat pe o pantă descendentă, în provincie problemele se ţin lanţ. „Am încercat să descurajăm apetitul pentru cursele ilegale prin toate metodele, chiar şi cu vorba bună, dar fără succes. Acum avem toleranţă zero faţă de ei", a precizat şeful Poliţiei Municipiului Timişoara, Sabin Bogoşel.

Poliţiştii cred că tinerii îşi vor pierde interesul pentru cursele ilegale abia atunci vor realiza riscurile la care se expun. „Sperăm ca tinerii să realizeze riscurile la care se supun atât ei, cât şi ceilalţi participanţi la trafic atunci când merg cu mult peste viteza legală şi că interesul pentru astfel de activităţi va scădea pe viitor", a spus reprezentanta Brigăzii de Poliţie Rutieră, Ioana Stancu.

În ultima perioadă, în încercarea de a stopa acest fenomen, firmele de tuning auto împreună cu autorităţile locale au organizat şi curse legale pe aeroporturile din Constanţa, Craiova, Cluj sau Baia Mare. La aceste curse poate participa orice posesor de permis de conducere cu propriul autoturism după ce plăteşte o taxă de înscriere.