Românii care îşi fac casă pe bloc

Pentru unii români, soluţia la criza locuinţelor care-i obligă să stea cu părinţii până la bătrâneţe sunt „casele“ de pe blocurile cu patru etaje. De câţiva ani, români de toate vârstele sunt atraşi de mansardele înălţate pe blocuri. Preţul lor este sensibil mai mic decât al apartamentelor convenţionale.

După ce s-a căsătorit, Ionela Popa ( 28 de ani) şi-a dorit o casă a ei. Nu-i surâdea deloc ideea de a munci zeci de ani doar pentru o rată la bancă, aşa că nu s-a grăbit să ceară un împrumut de peste 50.000 de euro pentru un apartament de două camere sau unul de 70.000 de euro pentru un apartament de trei camere, cât era preţul pieţei în 2007, în oraşul Sibiu, unde locuieşte.

Vezi aici imagini cu cea mai mică casă din lume

Aşteptarea ei şi a soţului a meritat: în final, au ales să cumpere o mansardă de 70 de metri pătraţi, cu trei camere, ridicată pe un bloc de patru etaje, pentru care a plătit 36.500 de euro. „Am cumpărat mansarda la nivel de proiect, pe baza unui precontract făcut la notar. Am dat un avans la început, după semnarea acestui act, apoi am aşteptat ca lucrările să se finalizeze. După ce a fost gata, intabulată, cu toate actele în regulă, am mers la bancă şi am luat respectivul credit", povesteşte Ionela.

Ce trebuie făcut

Tânăra recunoaşte că modul în care au decurs lucrurile pentru ea şi soţul ei a fost unul fericit. „Noi am contractat-o în martie 2007 şi în septembrie acelaşi an era deja pe numele nostru. Însă au fost atâţia oameni care, deşi au dat acel avans, nici în ziua de azi nu s-au mutat, deoarece firmele sau persoanele cu care au încheiat ei contractul nu s-au ţinut de cuvânt, nu le-au terminat, au rămas fără bani. Mansardele nefinalizate nu pot fi intabulate şi, astfel, cumpărătorii trebuie să aştepte o minune ca să intre în posesia căminelor visate", avertizează Ionela. Ea spune că există câteva mici secrete în cazul unei astfel de achiziţii.

„Foarte importantă este intabularea, care-l poate împiedica pe cumpărător să obţină creditul de la bancă dacă este făcută greşit. Apoi, suprafeţele de bloc pe care se construieşte sunt dobândite ori prin contract de vânzare- cumpărare ori prin donaţie de la proprietarii din blocul respectiv. Dacă un singur locatar nu este de acord, nu se poate face construcţia sau, dacă totuşi se face, atunci actele nu sunt în regulă", mai atenţionează Ionela. Tânăra susţine că este de preferat pentru cumpărător să obţină suprafaţa pe care se ridică mansarda de la ceilalţi locatari printr-un contract de vânzare-cumpărare: „atunci, acei locatari nu mai au niciun drept asupra suprafeţei de pe bloc".

Pro sau contra?

„În blocul meu, fiecare scară are mansardele ei. Numai pe scara mea suntem şapte familii, deci şapte mansarde de suprafeţe diferite: unele mai mici, altele mai mari. La scara vecină sunt alte cinci mansarde", explică Ionela succesul de care se bucură aceste construcţii în unele zone din marile oraşe din ţară. Şi asta pentru că au avantajul de a fi „spaţioase, moderne, la un cost redus", crede Ionela. Ca dezavantaje, femeia indică faptul că trebuie să urce, zilnic, pe scări cinci etaje, ceea ce nu e deloc comod, mai ales atunci când are bagaj. „Dacă vei căuta informaţii despre mansarde, vei găsi mulţi cumpărători nemulţumiţi, dar la banii ăştia nu reuşeai să-ţi iei un apartament", accentuează Ionela principalul argument pentru alegerea unei mansarde.

De altfel, în urma nemulţumirilor legate de aceste mansarde, fie că ele vin de la cumpărători sau de la locatarii care nu sunt sau nu au fost de acord cu construcţia, au apărut şi militanţi împotriva „caselor de pe blocuri". Un manifest împotriva mansardelor construite ilegal este şi blogul mansardare.wordpress.com, unde cei care se confruntă cu o situaţie delicată îşi spun părerea, iar doritorii de apartamente la mansardă cer sfaturi.

La prima vedere, achiziţia unei mansarde este un câştig atât pentru cumpărător, cât şi pentru locatarii care permit înălţarea apartamentelor pe ultimul etaj. Şi asta pentru că preţul de achiziţiei este sub cel al pieţei, iar suma poate fi achitată, în majoritatea cazurilor, în rate. Aparent, şi pentru ceilalţi locatari este avantajos pentru că firmele constructoare şi-au făcut un obicei din a recompensa bunăvoinţa cu care proprietarii semnează pentru darea în folosiţă a terenului de pe bloc. Fiecare familie primeşte circa 500 de euro, la care se adaugă, după caz, izolarea termică a scării sau a blocului, zugrăvirea pereţilor, înlocuirea uşii de la intrarea în scară cu una de termopan sau reparaţii la subsolul blocului.

Ce nemulţumeşte

Un constructor din sectorul 4 al Capitalei a ridicat patru apartamente pe un bloc de patru etaje încă de acum un an, dar a reuşit să vândă numai două. În afara argumentelor financiare, care devin tot mai solide în ultima vreme, românii încep să fie suspicioşi în privinţa agenţilor imobiliari sau a vânzătorilor, din cauza „ţepelor" ce le-au ajuns la urechi. În privinţa caselor de pe terasa blocurilor, temerile cumpărătorilor sunt legate atât de concesionarea terasei, cât şi de posibilitatea ca suprafaţa pe care le-a fost construită casa să fie revendicată ulterior.

În privinţa vechilor proprietari, nemulţumirile vizează, în special, lipsa unei transparenţe în ceea ce priveşte modul în care noii locatari intră în posesia mansardelor. Mai mult, în lipsa unui plan tehnic al clădirii şi al unei expertize tehnice ­care să ateste că structura blocului poate suporta viitoarea construcţie, atât vechii cât şi noii proprietari nu ar trebui să încurajeze ridicarea unui nou etaj, întrucât construcţia le-ar putea fi fatală la un cutremur puternic.

Dar chiar şi aşa, construirea de mansarde în blocurile de patru etaje a fost descurajată de unele administraţii încă din 2006, când în unele oraşe se putea obţine autorizaţie de construcţie numai dacă apartamentele mansardate aveau regim de locuinţe sociale.

La ce notar mergi

„Orice cumpărător poate evita ţeapa astfel: semnează actele la un notar ales de el, nu de vânzător. Este o chestiune elementară. Dacă eşti gata să dai zeci de mii de euro şi nu-ţi iei minime măsuri de siguranţă, nu te supăra, dar îţi meriţi soarta", susţine autorul blogului mansardare.wordpress.com

30.000 de euro este, în medie, preţul de construcţie pentru un apartament de trei camere şi 70 de metri pătraţi într-o mansardă pe terasa unui bloc.

53.000 de euro este, în medie, preţul cu care se vinde o mansardă de trei camere, 70 de mp, în Capitală.

500 de euro este, în medie, suma pe care o primeşte fiecare proprietar dintr-un bloc ce urmează a fi mansardat.

Tot mai puţine mansarde pe hârtie

Ridicarea de mansarde în suburbiile oraşelor sau în blocuri situate la o distanţă considerabilă de şosea poate fi, uneori, un indiciu asupra absenţei construcţiilor în evidenţele primăriei. La Iaşi, mai mult de jumătate din mansardele construite sunt ridicate ilegal. Potrivit reprezentanţilor Serviciului Control Urbanism din cadrul Primăriei Iaşi, în municipiu sunt înregistrate 104 astfel de construcţii.

Se reduc cererile

„Au autorizaţie doar 51 de mansarde, diferenţa până la 104 reprezintă construcţii făcute ilegal. Acestea au fost sancţionate cu amenzi de până la 10.000 de lei şi au fost sesizate instituţiile abilitate", a afirmat Ionică Ciobanu, şeful Serviciului Control Urbanism. Din 2007 până în prezent numărul solicitărilor de autorizaţii de construcţie s-a redus considerabil atât la Iaşi, cât şi la Galaţi. „Anul acesta au fost eliberate doar cinci autorizaţii de construire de mansarde şi doar un solicitant a început lucrările", a declarat Nicoleta Manole, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi.

Asta în timp ce în 2008, administraţia locală a acordat 23 de autorizaţii de construcţie, iar în 2009 a eliberat 17 autorizaţii. În Cluj-Napoca, anul acesta s-au emis 77 de autorizaţii de construcţie de mansarde, cu una mai puţin decât pe tot parcursul anului trecut. Totuşi, faţă de 2008, când administraţia acorda 151 de autorizaţii, piaţa „caselor de pe blocuri" dă semne că s-ar afla pe o pantă descendentă.

Cât costă metrul pătrat

Pentru structura prefabricată din lemn a unei mansarde, clujenii plătesc între 39 şi 60 de euro pe metru pătrat, pe când o mansardă industrializată, la cheie, costă între 200 şi 300 de euro pe metru pătrat, în funcţie de dotări.

În Galaţi, preţul de construcţie oscilează între 450 şi 750 de euro pe metru pătrat, în funcţie de materialele folosite, potrivit firmelor de construcţii. Aici, regula este ca asociaţiile de proprietari să primească despăgubiri de 5-6% din costurile totale, adică între 20 şi circa 40 de euro pe metru pătrat de acoperiş folosit pentru construirea mansardei.

Astfel, firmele ajung să plătească asociaţiilor între 6.000 şi 10.000 de euro, echivalentul unor renovări şi lucrări de reparaţii curente la reţele (mai ales în subsoluri). (Au contribuit Alina Stan, Costel Crângan, Sebastian Secan)

Procedura îi sperie şi pe „afacerişti"

Demersurile greoaie pentru obţinerea autorizaţiilor de construire a „caselor de pe blocuri" îi descurajează pe mulţi dintre afaceriştii de ocazie care şi-ar dori să facă profit din vânzarea acestora. Cel puţin asta reiese din statisticile oficiale ale primăriilor din Capitală. „Am avut oferte concrete pentru mansardarea blocurilor de locuinţe, de la firme de profil, în urmă cu câţiva ani. Nu s-au concretizat pentru că procedura este una greoaie, iar firmele respective nu au obţinut acordul asociaţiilor de proprietari, absolut necesar în aceste situaţii", a declarat primarul sectorului 6, Cristian Poteraş.

De altfel, şi purtătorul de cuvânt al Primăriei Sectorului 1, Alexandru Achim, susţine că administraţia nu a eliberat nicio autorizaţie în acest sens în ultimii trei ani şi dă asigurări că, în sectorul 1, nu există asemenea construcţii ridicate ilegal. În sectorul 4, „în ultimii doi ani, au fost acordate şase autorizaţii de construire pentru lucrări de mansardare a imobilelor, în zonele Almaşul Mic, Reşiţa, Aleea Moldoviţa, Crevedia şi Gorneşti".