România înainte şi după căderea comunismului, prin ochii unui jurnalist BBC: „Am schimbat bani la negru, transportând teancurile în şerveţele“

Coadă la alimentara, Bucureşti. FOTO Arhiva Adevărul

Jurnalista britanică Tanya Beckett a făcut pentru BBC o comparaţie între România dinainte de ’89, aşa cum a văzut-o în timpul unei vacanţe din adolescenţă, şi România pe care a vizitat-o din nou, luna trecută, în dorinţa de a surprinde schimbările survenite în ţările din fostul bloc comunist, perspectivă care a stat la baza realizării unui documentar

La prima ei incursiune într-o ţară comunistă, jurnalista îşi aminteşte că a rămas şocată descoperind România, frumoasă, dar săracă, un loc în care nu prea aveai ce să faci ca turist, cu oameni marcaţi de teama faţă de Securitate.

„Nu umblasem prin multe hoteluri, dar acesta era unul îngrozitor, mohorât, cu duşul stricat şi mâncare aproape necomestibilă. Am schimbat lirele pentru lei româneşti prin tot felul de manevre clandestine, transportând teancuri de bani înfăşurate în şerveţele înapoi la hotel. În lipsa altor activităţi cu care să ne umplem timpul, am reuşit să găsim un bărbat care ne-a învăţat să facem windsurfing la Marea Neagră. În magazine nu exista mai nimic, doar un salam cu aspect groaznic“, scrie Tanya Beckett.

Jurnalista îşi aduce aminte că la acel moment i s-a părut că locurile pe care le-a vizitat în ţară, inclusiv litoralul, păreau singurele modalităţi de evadare pentru români: „Frumuseţile naturale ale ţării trebuie că erau preţuite de românii blocaţi într-o existenţă gri şi fără speranţă.“

Spectrul Securităţii se simţea la fiecare pas şi nu era un lucru care sălăşuia doar în imaginaţia oamenilor. (…) Românii cu care am reuşit să vorbim ne spuneau că nu-şi doresc decât să plece dintr-o ţară unde nu aveau posibilitatea să facă propriile alegeri şi unde speranţa unui viitor mai bun era o perspectivă imposibilă, spune  Beckett.

Excursia pe care a făcut-o la Bucureşti, un oraş posomorât, cu cerşetori la tot pasul, i-a confirmat că principiul egalităţii sociale, atât de preaslăvit de comunişti, nu avea niciun fel de acoperire în realitate.
„Experienţa acelei vacanţe m-a făcut să nu accept mai târziu, în timpul facultăţii, teoriile studenţilor care expuneau beneficiile comunismului fără să înţeleagă cum se aplica teoria în practică“, subliniază Beckett.

Jurnalista a avut prilejul să stea o perioadă şi în Polonia, pe vremea studenţiei, unde cele mai mici aspecte ale vieţii de zi cu zi se dovedeau un test de supravieţuire. „Nu puteam să bem apa de la robinet şi singura alternativă era să consumăm apa gazoasă pe care o cumpăram.“ La rândul lor, polonezii păreau că nu mai ştiu să se bucure de viaţă, de parcă „istoria teribilă le apăsa pe suflete“. 

Capitalism după chipul şi asemănarea revoluţiei 

În dorinţa de a surprinde cum au reuşit fostele ţări comuniste să facă tranziţia spre capitalism, jurnalista britanică s-a întors, luna trecută, după mai mult de 25 de ani, în România, dar şi în Polonia, pentru a filma un documentar. 

„Recenta criză financiară a dovedit cât de periculos poate fi capitalismul, aşa că a fost cu atât mai interesant să găsim aici oameni care, pe alocuri, reflectau asupra stabilităţii pe care o oferea comunismul“, aminteşte Beckett de nostalgia celor care regretă comunismul pe fondul crizei economice din ultimii ani.
Totuşi, britanica observă că în timp ce Polonia a reuşit să devină o economie dinamică, pusă în mişcare de oameni muncitori şi determinaţi, Bucureştiul capitalist este „întruchiparea oportunităţilor irosite“. „România este marcată de sărăcie, iar românii sunt furioşi că aşteptările le-au fost înşelate, cu fiecare guvern care s-a perindat la conducerea ţării“, punctează Beckett.

Revoluţia română din 1989, Bucureşti.FOTO wikipedia.org

Ca o concluzie, jurnalista BBC se întreabă dacă traiectoriile diferite urmate de cele două foste ţări comuniste îşi au rădăcina în modul în care s-au desfăşurat revoluţiile ce au dus la schimbarea regimului: Polonia a fost un model de luptă paşnică împotriva sistemului, în timp ce România a avut parte de o confruntare sângeroasă care a mascat o lovitură de stat.