Internetul ilegal
0
Pe lângă miliardele de pagini de internet aflate la un clic distanţă pe Google, există chiar mai multe zone ale spaţiului virtual unde sălăşluiesc în voie pedofili, traficanţi de arme şi de droguri sau terorişti.
În urmă cu 16 ani un tânăr irlandez, Ian Clarke, sosea la Universitatea din Edinburgh (Scoţia) pentru a studia inteligenţa artificială şi informatică. La scurt timp a creat un soft pentru a naviga fără urme pe internet. „Părea atât de simplu că spaţiul virtual trebuie să se bazeze pe libertatea de a comunica. Dar atunci nu era cazul. Internetul putea fi monitorizat cu uşurinţă, mai bine şi mai ieftin decât acum", spune Clarke.
„Freenet" trebuia să schimbe acest model, iar în 2000 a fost publicat pentru descărcare gratuită, lucru posibil până în ziua de astăzi, când încă mai sunt încărcate şi actualizate site-uri ascunse. 2 milioane de persoane au descărcat programul până acum.
Aşa a luat naştere „dark web" - „internetul întunecat". Două cuvinte care descriu o realitate ascunsă de ochii celor mai mulţi navigatori din spaţiul virtual. Site-urile cuprinse în această zonă nu pot fi găsite niciodată pe Google şi nici nu au un design ultramodern.
În anonimat se nasc monştri
După instalarea programului, se deschide o fereastră a browserului, anunţând o conexiune securizată şi care nu poate fi urmărită. „Freenet" arată ca un site din anii 2000, adică exact ceea ce este. O serie de link-uri se înşiră pe ecran. Primul găsit, aşa-numitul „Linkageddon", este o listă completă a site-urilor „libere" de pe internet. Multe site-uri „libere" sunt disponibile şi în varianta lor obişnuită, de altfel fiind lipsite de pericole. Acestea cuprind de la documente obţinute de către Wikileaks, la cartea „Mein Kampf" a lui Adolf Hitler.
La o privire mai atentă găseşti şi adevăratele pericole. „A menu index to several child porn pages" - „Un index către câteva pagini de pornografie infantilă". Continuăm cu „filme cu pornografie infantilă" pentru ca, în final, să dăm peste un „site care este devotat seriei de grădiniţă, una dintre cele mai cunoscute colecţii de pornografie infantilă".
20% din pornografie este infantilă
Nimic nu te pregăteşte pentru momentul când unul dintre site-urile din această categorie se deschide. O serie interminabilă de copile cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani. Colecţia are şi o poveste: „Cândva era un chimist în Germania sau Scandinavia care a deschis împreună cu soţia un centru de zi. Astfel, el a reuşit să fotografieze multe copile. Într-un final, a fost prins". Inga, Heidi, Rachel, Sandra, Therese, Sophie, Anne, Louise... Şi totuşi acestea nu sunt cele mai teribile fotografii pe care le putem vedea pe internetul „liber". Ce a urmat depăşeşte orice limită.
Imaginile cu minori care întreţineau relaţii sexuale între ei sau cu adulţi se succed pe ecran cu rapiditate. Nu poţi rezista mai mult de un minut în faţa fotografiilor şi filmuleţelor şocante de-a dreptul. Din păcate, datele sunt categorice. Potrivit „Centrului pentru Copii Dispăruţi" din SUA, 20% din pornografia virtuală conţine imagini cu minori, iar din 1997 numărul conţinutului interzis în care apar copii a crescut cu 1.500%. De asemenea, Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii a estimat că există peste un milion de imagini pornografice cu minori pe internet, iar zilnic sunt postate peste 200 de fotografii.
Când vrei să părăseşti lumea întunecată a internetului, eşti avertizat: „Acum părăsiţi Freenet. Apăsând pe acest link vă veţi periclita anonimitatea. Vă recomandăm să nu o faceţi". Totuşi, lumea în care suntem urmăriţi de Google, Facebook şi FBI este, surprinzător, mai curată.
Anonymous, în lupta contra pornografiei
Hackerii de la Anonymous luptă şi ei cu pedofilii online: operaţiunea Darknet, desfăşurată la sfârşitul anului trecut, a reuşit să distrugă o reţea de 1.600 de utilizatori care distribuiau conţinut porno cu minori. Site-ul „Lolita City" a fost dezactivat, iar numele utilizatorilor au fost publicate online.
Cum se pedepseşte pornografia infantilă
Potrivit Legii 161/2003, privind combaterea criminalităţii informatice, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi producerea în vederea răspândirii, oferirea şi punerea la dispoziţie, răspândirea, transmiterea, procurarea pentru sine sau pentru alţii de materiale pornografice cu minori prin sisteme informatice, ori deţinerea, fără drept, de materiale pornografice cu minori într-un sistem informatic sau mijloc de stocare.
Manuale pentru bombe artizanale şi otrăvuri
Apostolii virtuali vorbesc despre faptul că internetul a schimbat educaţia pentru totdeauna, iar ce se putea învăţa cândva numai la şcoală, în tabere sau în centre speciale de antrenament, poate fi înlocuit cu educaţia online. Chiar şi pentru terorişti şi piromani există această variantă. Cărţile despre cum poate fi făcută o bombă sau o otravă eficientă abundă pe internet. Site-urile specializate în „antrenamentul" virtual pentru terorişti sunt accesibile prin câteva căutări inspirate. Acestea au fost subiect de discuţie pentru autorităţi şi avocaţii libertăţii online.
Deşi construirea unei bombe artizanale este ilegală în viaţa offline, pe internet site-urile care prezintă „reţete simple" sunt protejate de mai multe precedente, cel puţin pe teritoriul american. Astfel, acestea sunt tratate la fel ca melodiile care incită la violenţă sau la suicid: dacă ar exista un singur site în lume, acesta ar fi ilegal, dar cum acestea au o audienţă şi o răspândire globală, nu intră sub incidenţa normelor.
Urmări fatale
Oricât de amuzant ar părea că se pot construi dispozitive explozive doar prin informaţiile de pe internet, cazurile celebre abundă. În 1999, britanicul David Copeland a omorât trei oameni cu ajutorul unei bombe construite după instrucţiuni din „Manualul micului terorist".
Atentatele de la gara din Madrid (Spania) din 2004 au folosit bombe proiectate după planuri găsite virtual. Rezultatul: 191 de morţi şi 1.800 de răniţi. De asemenea, manualul teroristului începător se ocupă şi de lucruri mai serioase: cum să construieşti o mitralieră, cum să fabrici bombe de casă sau pentru distanţe mari şi, de asemenea, tunuri. Tot de pe internet aflăm că nicotina este fatală. Combinată cu o anumită substanţă şi pusă la fiert, spune „Manualul de otrăvuri al mujahedinilor", devine o substanţă periculoasă care poate ucide în 24 de ore.
În Europa, abia în 2007 au început să se propună legi comunitare pentru a reglementa astfel de platforme, dar mulţi avocaţi ai libertăţii internetului consideră că acesta ar fi un atac la esenţa spaţiului virtual.
Expuşi la atacuri informatice
Pe lângă criminalitate prin pornografie, arme sau droguri, internetul poate reprezenta un loc de desfăşurare pentru multe alte ilegalităţi. Potrivit lui Bogdan Botezatu, analist de ameninţări informatice la firma Bitdefender, cele mai răspândite lucruri ilegale sunt filmele, muzica şi aplicaţiile software. De asemenea, alte ilegalităţi care se petrec în spaţiul virtual se referă la atacurile de phishing, comerţul cu date personale şi cu informaţii legate de carduri de credit, precum şi distribuţia de viruşi.
O industrie care se dezvoltă foarte bine pe internet este cea farmaceutică, mai ales pe partea ilegală. Pentru produsele comandate virtual nu este nevoie de o reţetă. „Medicamentele pe bază de reţetă, replici ale unor produse de marcă sau ale unor medicamente pentru disfuncţii sexuale se găsesc cel mai uşor pe internet", consideră Botezatu. Pentru a evita criminalitatea virtuală, utilizatorii trebuie să-şi ia măsuri de protecţie sporite.
Cum ne protejăm
„Instalarea imediată a unui produs de securitate care să ofere cel puţin protecţie antivirus şi antiphishing este prima etapă a apărării. De asemenea, este esenţială evitarea instalării programelor piratate, deoarece pot fi infectate şi nu vor permite actualizări", mai spune Botezatu.
Pentru a proteja familia de pericolele internetului, analistul Bitdefender recomandă cea mai de bun-simţ metodă, care nu trebuie instalată de pe internet: educarea celor mici cu privire la ce pot publica pe internet şi ce nu.
În plus, se pot instala programe care să permită controlul parental. „Modulul de control parental nu limitează numai timpul de acces al copilului la calculator, ci filtrează şi conţinutul nerecomandat unei plaje de vârstă. Este imperativ ca părinţii să creeze un cont de utilizator limitat pentru copii, pentru a preveni instalarea de aplicaţii noi. Nu numai site-urile pornografice ar trebui limitate, ci şi reţelele sociale. Ele sunt exploatate de către infractorii informatici. Foarte mulţi pedofili navighează pe acestea în căutarea de fotografii cu copii, publicate de părinţi de bună-credinţă", încheie Bogdan Botezatu.
"Este imperativ ca părinţii să creeze un cont de utilizator limitat pentru copii, pentru a preveni instalarea de aplicaţii noi.''
Bogdan Botezatu analist ameninţări informatice
Se încarcă comentariile...
