Colţ de rai: Vânătoare de cerbi în codrii Dobrăvăţului - VIDEO

Colţ de rai: Vânătoare de cerbi în codrii Dobrăvăţului - VIDEO

Vânătorii experimentaţi vin la Dobrovăţ pentru trofeele impresionante

În fiecare an, sute de vânători din alte ţări vin la fosta cabană a lui Nicolae Ceauşescu şi iau urma sălbăticiunilor prin pădurea din zona Iaşiului. În pădurea din Dobrovăţ vânează sute de spanioli, portughezi şi englezi. Ei plătesc mii de euro şi pleacă acasă cu trofee superbe.

Altădată hulit de şoferi, drumul către inima Dobrovăţului s-a mai îmblânzit, aşa că vă puteţi bucura de frumuseţea locurilor fără să mai aveţi grija gropilor. De piatră să fii şi tot ţi se înmoaie picioarele când, rătăcind pe serpentinele care străbat pădurea, te uimeşte masivitatea copacilor. Dincolo de „armata" de trunchiuri, protejată de versanţi, se află Mănăstirea Dobrovăţ, cu zidurile ei măcinate de timp, ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare.

Din loc în loc, panouri verzi cu inscripţii de vopsea albă îţi aduc aminte că trebuie să ai grijă să nu deranjezi liniştea animalelor. Pădurea te răsplăteşte, în schimb, cu un spectacol grandios. Leneş şi tăcut, soarele rece pare că s-a prăvălit peste arborii seculari. Frânturi de raze se luptă cu desişul crengilor, dar nu izbutesc să atingă pământul. Uneori, din inima nevăzută a codrului răzbat până la şosea sunetele cornului de vânătoare şi lătratul câinilor întărâtaţi, porniţi în căutarea prăzii.

Localnicii vă pot spune unde şi când să vânaţi, dar veţi afla de la ei şi o sumedenie de povestiri şi legende despre zona Dobrovăţului. După cum spun reprezentanţii Direcţiei Silvice Iaşi, Dobrovăţul are poate cel mai bogat fond cinegetic din judeţ, apreciat în special de pasionaţii de vânătoare din străinătate. An de an, aici vin portughezi, spanioli şi englezi ca să-şi astâmpere pofta de vânat.

Ei plătesc mii de euro şi pleacă acasă cu trofee demne de invidiat. Cel mai de preţ este, fără îndoială, cerbul carpatin. Datorită masivităţii pădurii, această specie s-a adaptat în zonă. În fiecare an, Direcţia Silvică le oferă vânătorilor şansa de a-şi trece în panoplia de trofee un astfel de exemplar care poate valora şi 5.000 de euro.

Mistreţi, iepuri şi vulpi

Preţurile trofeelor sunt stabilite anual de Direcţia Silvică Iaşi. „În zonă se mai pot vâna mistreţi, iepuri şi vulpi. Un trofeu la mistreţ, în funcţie de lungimea colţilor, poate ajunge până la 1.600 de euro", spune Valentin Clain, directorul Direcţiei Silvice Iaşi.

Aventurierii se pot caza în cabana în care, spun localnicii, stăteau Nicolae şi Elena Ceauşescu atunci când veneau la o partidă de vânătoare. Şi sediul Ocolului Silvic Dobrovăţ este un punct de atracţie turistică. Cu o arhitectură deosebită, construcţia datează de pe vremea Regelui Carol I. În curtea impunătoare e amenjat un părculeţ dendrologic cu numeroase specii de arbori.

În inima satului Rusi, de la înălţimea dealurilor, se văd în vale zidurile Mănăstirii Dobrovăţ. Singura ctitorie a voievodului rămasă intactă în judeţul Iaşi, mănăstirea a fost construită între anii 1503-1504.

Istoria lăcaşului stă scrisă în piatră la intrarea în biserică: „Binecredinciosul Domn, Io Ştefan Voievod, din mila Lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod a zidit această casă întru numele «Pogorârii Sfântului Duh» care s-a şi început a se zidi în anul 7011 (1503), luna aprilie, ziua 27, şi s-a sfârşit în anul 7012 (1504)..."

"Un trofeu la mistreţ poate ajunge până la 1.600 de euro, în funcţie de lungimea colţilor."
Valentin Clain
directorul Direcţiei Silvice Iaşi

Capodopera unui maestru anonim

Bustul lui Ştefan cel Mare se află în curtea mănăstirii



De-a lungul anilor, Mănăstirea Dobrovăţ a trecut prin momente dificile. Între 1865 şi 1900 ctitoria lui Ştefan cel Mare a fost folosită ca penitenciar. Apoi a fost părăsită vreme de cinci ani, iar în 1905 a devenit orfelinat de fete. Un element aparte în stilul Mănăstirii Dobrovăţ este intercalarea între pronaos şi altar a unei încăperi înguste, cu funcţie de gropniţă, despre care se spune că este cea mai veche din întreaga arhitectură bisericească din Moldova.

Adevărata comoară a mănăstirii o reprezintă pictura originală, realizată încă de pe vremea domniei lui Petru Rareş, prin anul 1529. Pentru că autorul ei este necunoscut, cercetătorii l-au denumit „maestrul anonim de la Dobrovăţ."

Reprezentanţii mănăstirii spun că, de fapt, pictura ar fi fost lucrată de o echipă, iar că meşterul principal ar fi autorul picturilor din naos şi al registrelor superioare din absida altarului, realizate pe un fond de albastru de Voroneţ.

Movila de avertizare

Îndrumaţi de localnici, vizitatorii pot ajunge şi la o bisericuţă din lemn, veche de aproximativ 200 de ani, unde şi acum se mai ţin slujbe. În apropiere se află şi o movilă de pământ, înaltă de câţiva zeci de metri, despre care oamenii spun că era folosită pe vremea lui Ştefan cel Mare ca punct de observaţie şi avertizare, fiind corespondenta Movilei lui Burcel din judeţul Vaslui.

Off-road şi drumeţii


LOCALIZARE. Satul Dobrovăţ se află la 13 kilometri de Şoseaua Naţională Tecuci-Bârlad-Vaslui-Iaşi (DN 24) şi la 25 de kilometri distanţă de Iaşi. Accesul spre cabana Direcţiei Silvice se face pe un drum forestier.

CAZARE. La Mănăstirea Dobrovăţ se pot face rezervări cu două-trei zile înainte, în cazul grupurilor mai mari de zece persoane. Cazarea şi masa sunt gratuite, vizitatorii bucurându-se de aceleaşi bucate ca şi călugării de aici. La cabana Dobrovăţ, rezervările se fac prin Direcţia Silvică Iaşi.

AGREMENT. În zona Dobrovăţ se pot practica sporturi extreme, curse off-road şi partide de vânătoare. La cerere, angajaţii Ocolului Silvic organizează drumeţii în pădure, la punctele de observaţie sau la locurile unde se hrănesc animalele.

INFORMAŢII. Mai multe detalii despre posibilităţile de cazare găsiţi pe site-ul http://pensiuni.dobrovat.helloromania.eu/Cazare/.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările