Cât valorează salariul tău

Îngheţarea veniturilor - unul dintre efectele recesiunii economice -, la care s-a adăugat creşterea preţurilor de consum, a afectat serios buzunarul românului în ultimul an. Coşul zilnic în luna martie a fost cu circa 5% mai scump decât anul trecut. Preţurile alimentelor au crescut moderat, dar s-au scumpit mult serviciile şi mărfurile nealimentare.

Iulian Dinu este un bucureştean de 32 de ani angajat în mediul privat, unde, pe fondul crizei financiare, salariile au stagnat sau chiar au scăzut. El câştigă lunar 2.000 de lei net şi spune că în ultimul an salariul său a rămas acelaşi, dar cheltuielile din martie 2010 sunt mai mari decât cele făcute în aceeaşi lună a anului trecut. În medie, cheltuielile sale sunt acum cu 10-15% mai mari faţă de anul trecut.

„Cea mai mare parte a salariului merge către plata ratelor, întreţinere şi motorină, peste jumătate, şi doar un sfert cheltuiesc pe mâncare", declară bărbatul, spunând că nu-i mai rămân bani pentru îmbrăcăminte sau pentru investiţia în produse de uz casnic.

La controale medicale evită să meargă mai ales din pricina costurilor şi îşi face drum la medic doar dacă apare ceva grav. Ocazional, cumpără ziare şi cărţi şi, din când în când, iese la un film. Dinu spune că anul trecut lua masa în oraş o dată pe lună, lux pe care nu şi-l mai permite acum.

Val de creşteri de preţuri

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că printre alimentele care s‑au scumpit în martie faţă de decembrie 2009 se află produsele de morărit şi panificaţie (cu 0,14%), legumele (cu 3,31%), uleiul (1,16%), carnea, cu aproximativ un punct procentual. Şi preţul produselor lactate s-a majorat cu peste jumătate de punct procentual, la fel cafeaua şi băuturile alcoolice. Per total, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,8% în martie 2010, comparativ cu decembrie 2009.

În aceeaşi perioadă (luna martie faţă de luna decembrie), datele arată majorări de preţ pentru produsele nealimentare, de 3,8%, categoria cu cele mai mari creşteri în acest interval.

Scumpiri importante la mărfuri nealimentare

În trei luni, tutunul s-a scumpit cu 14,5%, urmat de combustibili, cu 5,3%, potrivit INS. De asemenea, energia electrică s-a scumpit cu 4,2%, energia termică, cu 2,5, iar cărţile, ziarele şi revistele, cu circa 3,9%.

În ceea ce priveşte serviciile, în martie, preţul acestora a crescut nesemnificativ, cu aproximativ 0,3% faţă de sfârşitul anului trecut. Cel mai mult s-au scumpit serviciile de transport urban, cu 2,5%, urmate de serviciile de îngirjire medicală, cu 1,26%. Preţurile serviciilor din restaurante şi cafenele s-au majorat cu 0,7%.

Însă, prin comparaţie cu luna februarie, tarifele serviciilor au scăzut cu 0,09%. Creşteri în luna martie faţă de februarie 2010 au fost înregistrate pe categoria mărfurilor nelimentare (de 0,38%) şi pe cea a produselor alimentare (de 0,17%).

Majorări de preţ anuale

Per ansamblu însă, inflaţia anuală (pentru perioada martie 2010 - martie 2009) a fost de 4,2%: preţul mărfurilor nealimentare a crescut cu 8,76% serviciile cu 2,37%, iar mărfurile alimentare au scăzut cu aproximativ 0,2%.

În condiţiile în care creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni (aprilie 2009 - martie 2010) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2008-martie 2009) determinată pe baza IPC (indicele preţurilor de consum) este de 5,1%, iar salariul de 2.000 de lei a rămas neschimbat din martie 2009, acesta s-a devalorizat cu 5,1%, raportat la inflaţie.

„În general, salariile se devalorizează din cauza inflaţiei. Practic, costurile de consum ale cetăţeanului au crescut mai mult decât salariul său", afirmă analistul economic Radu Crăciun. În opinia sa, devalorizarea salariului afectează consumatorul: acesta va decide să-şi cheltuiască banii doar pe bunuri de strictă necesitate şi renunţă la bunuri neesenţiale sau de lux. 

În plan social, inflaţia, ca prezenţă şi ca indicator, contribuie la scăderea încrederii populaţiei faţă de guvern şi faţă de instituţiile statului, este de părere sociologul Marius Pieleanu.

Taxele şi impozitele, influenţate de curs

Creşterea tarifelor pentru anumite servicii este determinată de evoluţia cursului valutar. În primele trei luni ale anului trecut cursul euro a oscilat între 4,02 lei şi 4,31 lei pentru un euro, iar în primul trimestru din 2010 am plătit pentru 1 euro minimum 4,08 lei şi maximum 4,14 lei. La creşterea euro s-a adăugat scumpirea anumitor servicii sau impozite. Iulian Dinu spune că la începutul anului a achitat o taxă auto cu circa 10% mai scumpă decât cea de anul trecut, iar poliţa anuală RCA a fost cu 25% mai costisitoare.

În plus, cei care au maşină au plătit mai mult pe combustibil anul acesta, începutul anului aducând scumpiri la toate produsele accizabile, printre care şi carburanţii. De menţionat că, potrivit Codului Fiscal, accizele pentru 2010 se calculează la cotaţia monedei euro din data de 1 octombrie 2009, stabilită la aproximativ 4,2 lei/euro. „Dacă anul trecut plăteam 3,6 lei acum dau chiar 4,5 lei pe litrul de motorină", spune Dinu.

Top salarii în ţară şi în străinătate

Domeniile cel mai bine plătite din România sunt cel bancar, unde salariul mediu este de 1.500 de euro, urmat de sectoarele IT şi de cel al bunurilor de larg consum, unde lunar se pot câştiga 1.000 de euro, potrivit portalului legislaţiamuncii.ro. Următoarele locuri în top sunt ocupate de serviciile financiare şi de transporturile aeriene, unde salariul lunar ajunge la 900 de euro. Un alt domeniu bine plătit este cel al consultanţei. Un job în acest sector asigură un venit de circa 800 de euro. Din telecomunicaţii şi energie se poate câştiga lunar în jur de 700 de euro, din petrol şi gaze, aproximativ 600 de euro, iar domeniul farmaceutic oferă un salariu mediu de 550 de euro.

În topul celor mai bine plătiţi români din afara ţării sunt cei care lucrează în industria divertismentului. Aceştia au un salariu lunar de 2.200 de euro, potrivit unei statistici realizate de portalul de recrutare Tjobs.ro.

Venituri duble pentru munca în străinătate

Salariul mediu obţinut în străinătate de medicii români a fost de 1.900 euro, în timp ce inginerii au primit în medie 1.600 de euro pe lună. Salarii mari au avut şi românii care au lucrat în transporturi, industrie şi construcţii, toate aceste domenii oferind salarii medii de peste 1.300 de euro lunar.

Românii care au obţinut cele mai mici salarii în străinătate în 2009 au fost cei care au lucrat pe vase de croazieră, ca muncitori necalificaţi sau ca îngrijitori de copii şi persoane vârstnice, cu o medie de circa 900 de euro lunar.

Puterea de cumpărare a scăzut cu 20%

Accizele majorate ne-au scos din buzunare tot mai mulţi bani

Anul 2009 este primul, după zece ani, în care s-au înregistrat scăderi salariale semnificative. „A fost un deceniu de creşteri uluitoare - să nu ne ferim de acest termen. Gândiţi-vă numai la plafonul fatidic de 100 de dolari salariu pentru un deceniu întreg de tranziţie! Salariul mediu din România a stagnat în 2009 în lei şi ca putere de cumpărare", este de părere analistul economic Radu Limpede.

El spune că, în cazul în care au existat creşteri, acestea au fost minime, iar în unele luni au fost chiar mai mici decât inflaţia. Specialistul susţine că, per ansamblu, puterea de cumpărare a fost marginal afectată, dar „s-ar putea să existe familii în care putere de cumpărare a scăzut chiar şi cu 20%, însă altora le-a crescut cu acest procent", afirmă el.

Scenariu real

Analistul economic dă drept exemplu o familie în care se consumă numai produse din import, şi care, între euro de 3,1 lei de acum câţiva ani şi cel de 4,2 înregistrat recent, a pierdut până la 33% din puterea de cumparare strict pe partea alimentară, la acelaşi salariu în lei. Un alt exemplu este cel al fumătorilor înrăiţi, care au fost „arşi" de accizele în creştere. „Piaţa de dulciuri şi de ciocolată este de 20-30 ori mai redusă decât cea de ţigări, cea de jucării la fel. În schimb, viciile sunt pe primul loc la oamenii cu maximum 10 milioane lei vechi salariul," spune el.

În opinia lui Radu Limpede, putem vorbi de o stagnare a salariilor în lei şi în euro şi a puterii de cumpărare în ultimii doi ani, „comparabilă cu o mică pauză de respiraţie în cursa de prindere din urmă a Europei Vestice, începută în 2000-2001".