Bătute, violate şi forţate să se prostitueze: poveştile moldovencelor de peste Prut, victime ale traficanţilor de carne vie

„Nopţi basarabene“ se intitulează cartea scrisă şi lansată în urmă cu numai câteva zile, la Londra, de tânăra scriitoare Stela Brînzeanu, din Republica Moldova, în prezent stabilită în Marea Britanie. În filele volumului sunt relatate întâmplări cât de poate de adevărate ale femeilor de peste Prut care cad pradă traficanţilor de carne vie, relatări desprinse parcă din cele mai negre coşmaruri.

Problema sclavelor sexuale nu este una nouă, dar soarta crudă de care au parte multe femei din Europa de Est, adesea doar nişte copile, nu poate fi o realitate cu care ar putea să se obişnuiască cineva, o realitate spinoasă cu care se confruntă Republica Moldova, alături de alte ţări est-europene. Scriitoarea Stela Brînzeanu a scris un articol în Daily Mail, pornind de la cartea „Nopţi basarabene“, în care prezintă, pe lângă poveştile redate în filele volumului, date statistice legate de acest fenomen. Astfel, 25.000 de femei din Republica Moldova cad pradă traficanţilor de carne vie în fiecare an, dintre acestea 42% fiind copii, arată un raport al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie din Chişinău. Stela Brînzeanu s-a întâlnit cu victime ale traficanţilor de sclave sexuale pentru a documenta cartea amintită, volum care prezintă peripeţiile a doi prieteni aflaţi în căutarea uneia dintre fetele obligate să se prostitueze pentru bani.

O tânără cu care a stat de vorbă scriitoarea este Victoria: „ Evită să ni se întâlnească privirile. Starea ei oscilează între plictisită de moarte şi privitul în gol pe fereastră. Piciorul ei drept loveşte nervos în podeaua de lemn. Este una dintre cele 300 de femei care sunt salvate an de an din mâinile traficanţilor şi ajung la centrul pentru intervenţii de criză condus de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie din Chişinău“, scrie autoarea basarabeancă în Daily Mail.

Povestea Victoriei este şocantă, la fel ca cea care ar putea fi spusă de zeci de femei aflate în situaţia ei. „O prietenă din copilărie mi-a spus că lucrează într-un butic din Dubai şi că m-ar fi putut ajuta să obţin o slujbă similară. M-a pus în legătură cu un tip care mi-a aranjat să ajung la Odesa şi apoi de la Kiev la Dubai. Acolo am fost preluată de o femeie care vorbea ruseşte, Oxana, care m-a dus într-un apartament în care se mai aflau alte şase fete din Europa de Est. Oxana mi-a spus că fusesem vândută şi mi-a luat paşaportul. Am refuzat să mă culc cu clienţii şi nu mi-au mai dat să mănânc. Lacrimile şi rugăminţile mele au fost întâmpinate cu pumni“, a povesit Victoria.

„Sechestrată şi aflată sub pază permanentă, nu vedeam nicio cale de scăpare. Slăbită de foame şi din cauza abuzurilor am acceptat să primesc bărbaţi. Nu aveam altă opţiune, trebuia să muncim pe străzi şi în cluburi de noapte, servind până la 12 clienţi sau mai mulţi pe zi. Traficanţii îmi luat toţi banii pe motiv că le eram datoare pentru biletele de avion folosite ca să ajung la ei şi pentru că îmi ofereau un loc unde să stau. Tipul care mă păzea şi care mă ducea cu maşina oriunde aveam treabă ajunsese să mă violeze ori de câte ori îi refuzam avansurile, adică aproape zilnic“, a continuat Victoria.
Vânătăile şi rănile îi erau acoperite cu machiaje ieftine. Iar calvarul a continuat timp de mai multe săptămâni, până în ziua în care a reuşit să dea un telefon de pe mobilul unui client şi să sune o amică din Dubai. „Ea m-a ajutat să fug şi a semnalat cazul meu unei organizaţii din Dubai. Apoi am fost eliberată şi m-am întors imediat în Moldova“, încheie Victoria.

Numai în anul 2008, în Republica Moldova, un număr de 25.000 de persoane, după cum a fost estimat de Biroul Naţional de Statistică din Moldova, au fost traficate. Nu numai femei constrânse să facă sex pentru bani, ci inclusiv bărbaţi obligaţi să muncească în construcţii sau la ferme pentru nimic. La fel ca Victoria, multe alte moldovence ajung să fie vândute mai ales în zone precum Turcia, Rusia, Cipru, UE, dar şi în alte colţuri ale lumii. Victimele sunt adesea fete de numai 12 ani, aşa cum se arată în raportul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie din Chişinău. „În mod şocant, multe dintre femeile cu care am discutat fuseseră vândute ca prostituate de oameni pe care îi cunoşteau, iar mulţi dintre cei care le-au recrutat erau femei. Multe dintre aceste fete nici nu se gândeau la ele ca la victime: ţinând cont de faptul că fuseseră mai înainte abuzate de membri ai familiei, considerau violenţa ceva firesc“, mai scrie Stela Brînzeanu.

Un exemplu edificator în acest caz este Irina, consideră autoarea. O fată brutalizată şi lăsată gravidă de un tată violent, toate astea înainte să ajungă sclavă sexuală în Turcia.

Nu este nimic extraordinar sau ieşit din comun la povestea mea. Sau eu nu consider că este aşa. La fel ca multe alte familii din Moldova şi a noastră era foarte săracă, atât de sărmană încât îi dădeam câinelui să mănânce boabe de porumb. După ce mama a murit de cancer la sân şi tata a intrat la închisoare pentru că m-a violat, am rămas singură şi însărcinată. Naşa mea s-a oferit să mă ajute să fac un avort şi mi-a aranjat să merg în Turcia. Mi-a spus că acolo traiul era mult mai bun şi că va avea grijă de mine. La aeroportul din Istanbul am fost preluată de doi bărbaţi care m-au dus cu maşina pe o proprietate unde se aflau şi alte fete, moldovence şi ucrainience, şi mi-au spus să am grijă de clienţi. Le-am explicat că sunt gravidă, dar unul dintre bărbaţi m-a violat într-o cameră, în aceeaşi zi în care sosisem acolo, şi-a început Irina povestea cutremurătoare.

Pentru fete ca Irina, care provin din zona rurală, unde rata şomajului este foarte crescută, violenţa domestică aproape de la sine înţeleasă şi alcoolismul exacerbat, probabilitatea de a ajunge în astfel de situaţii groaznice este mult mai ridicată decât în cazul fetelor de la oraş care se află în situaţii similare, explică Stela Brînzeanu.
„Mai mult de jumătate din victimele pe care le-am întâlnit proveneau de la sate, unde domneşte o mentalitate patriarhală şi tradiţile puternic religioase contribuie încă la discriminarea femeilor. Cei care le recrutează pentru prostituţie exploatează faptul că aceste fete nu cunosc prea bine riscurile plecatului la muncă în alte ţări şi, la fel ca în cazul Irinei, li se spune că vor fi tratate bine când, de fapt, realitatea este cu totul alta. Chiar dacă multe fete reuşesc să scape într-un final de călăii lor, impactul emoţional asupra fetelor ca Victoria, care au fost tratate ca sclave sexuale, este extrem de puternic şi are numeroase consecinţe“, subliniază Brînzeanu.

Multe dintre fetele care se află în situaţia Irinei, găsesc modalităţi să se adapteze, chiar dacă asta înseamnă că sunt bătute şi violate în mod repetat, mai scrie autoarea.

Am plâns şi m-am rugat să nu fiu obligată să mă prostituez, dar mi s-a spus că au plătit bani buni pe mine, bani pe care trebuia să-i dau înapoi. Am fost dusă la diferite hoteluri şi locuinţe ca să fac sex cu diverşi bărbaţi timp de două săptămâni înainte să fac avort. Iar la numai câteva zile după ce am făcut avortul, m-am întors la treabă. Am fost îngrozită de ce mi se întâmpla. Dar condiţiile de viaţă erau mult mai mai bune decât ce aveam acasă şi primeam destulă mâncare. Am lucrat în Turcia pentru un an înainte să fim arestate în timpul unui raid al poliţiei şi să fim trimise înapoi în Moldova şi Ucraina, fără niciun ban, i-a mărturisit Irina scriitoarei basarabene.

Poate părea că pentru Irina şi Victoria coşmarul a luat sfârşit, dar şomajul şi sărăcia rămân pe mai departe probleme cu care Moldova se confruntă. „Ignoranţa şi în egală măsură disperarea îi determină pe oameni să plece peste hotare“, trage un semnal de alarmă Stela Brînzeanu.

Stela Brînzeanu are o poveste interesantă de viaţă, aşa cum reiese de pe pagina sa de web. Astfel, la 18 ani a reuşit să plece la studii în Anglia, la Londra, după ce a împrumutat bani de la rakeţii moldoveni. S-a specializat în media la Universitatea Westminister şi a fost jurnalist freelancer înainte să înfiinţeze o revistă pentru diaspora cu ajutorul unui împrumut garantat de Organizaţia Naţiunilor Unite.