Copilul tău se droghează?

Vârsta la care începe experimentarea drogurilor ilegale în România este 11 ani. Aşa reiese din datele unui studiu dat publicităţii de Agenţia Naţională Antidrog (ANA). Ce pot face părinţii pentru a-şi feri copiii de ameninţarea „morţii albe”? Îi pot supune periodic unor teste.

Potrivit studiului ANA, în cazul ecstasy, cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 14 ani, iar pentru canabis, de 11 ani. Studiul, care a inclus 7.500 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani, a vizat şi disponibilitatea drogurilor pe piaţă, rezultatele obţinute indicând la nivel naţional că peste 20% din populaţia generală, cu vârstă cuprinsă între 15 şi 64 ani a declarat că este uşor să îţi procuri diferite droguri în termen de 24 de ore.

Cannabisul, cel mai mare consum

Potrivit datelor, cannabisul se consumă în toate regiunile ţării, înregistrându-se următoarele procente: 5,6% în Bucureşti, 1,3% în Transilvania, 1,1% în Muntenia, Moldova, Banat-Crişana-Maramureş, 0,9% în Dobrogea şi 0,6% în Oltenia. În Bucureşti, aproximativ 37.000 de tineri, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 ani din cei 350.000 înregistraţi şi 25.700 de tineri cu vârsta cuprinsă în intervalul 15-24 ani, din cei 265.000 înregistraţi-, au încercat cel puţin o dată în viaţă cannabis.

Numărul consumatorilor de droguri injectabile din Capitală a scăzut, în ultimii patru ani, de la 24.000 la 17.000, cannabisul fiind cel mai consumat stupefiant la nivelul întregii ţări, potrivit unui studiu privind prevalenţa consumului de droguri în România, publicat de Mediafax.

Cannabisul a rămas cel mai consumat drog ilegal, tendinţa în România urmând celei înregistrate la nivel european, unde este clasat pe primul loc în preferinţele de consum. Populaţia tânără (15-34 ani) continuă să rămână la risc pentru consumul de droguri ilegale – fără a exista diferenţe semnificative între tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani şi cei între 25 şi 34 de ani.

Şcoli sigure

În prezent, există cinci modalităţi principale de detectare a drogurilor din organism: prin testarea urinei, a sângelui, părului, salivei şi transpiraţiei. Mai multe detalii despre astfel de teste am aflat de la dr. Daniel Popescu, cel care a iniţiat un program gratuit de testare benevolă şi anonimă a tinerilor din şcolile şi liceele bucureştene, denumit „Şcoli Sigure Sectorul 4”.

„Testarea urmăreşte evaluarea fenomenului şi nu descoperirea şi pedepsirea consumatorilor”, explică dr. Daniel Popescu. Proiectul constă în două etape. Prima se derulează în şcoală: elevii care doresc să participe la program, dintr-o clasa aleasă de conducerea liceului, vor primi câte un test care va depista urmele de drog, prin aplicarea a doua picături de urină pe o lamelă sterilă, fără a se preciza însă numele celui care a făcut testul. În cazul depistării unor teste pozitive, părinţii elevilor din clasa respectivă vor fi informaţi de profesori cu privire la existenţa unui consumator de droguri printre elevi, dar şi asupra tipului de drog utilizat.

În cea de-a doua etapă, părinţii care au suspiciuni privind comportamentul copiilor lor vor primi gratuit testele acasă. Aşa îşi pot testa copiii sub protecţia anonimatului. În cazul unor rezultate pozitive, părinţii se pot prezenta apoi cu copilul la centrele de prevenire şi consiliere antidrog. Prima testare demonstrativă, primită foarte bine de părinţi şi de conducerea şcolii a avut deja loc, timp de şase luni, la Liceul Industrial Auto Dacia, din Bucureşti. Potrivit dr.Popescu, urmele drogurilor în urină persistă aproximativ 48 de ore, timp în care pot fi depistate.

Cum se depistează drogurile

Testele de urină sunt cele mai răspândite, deoarece sunt şi cele mai acesibile din punctul de vedere al preţului. Pot fi efectuate şi acasă, mai ales de către părinţi. Detectează în principal drogurile folosite în săptămâna precedentă sau pe o perioadă mai mare, în cazul uzului frecvent de droguri.

Rezultatul poate fi viciat dacă persoana testată s-a abţinut de la consumul de droguri pe o perioadă înaintea testului. Dr. Popescu recomandă utilizarea acestui test în prima zi a săptămânii, deoarece cea mai „tentantă” perioadă în care tinerii pot fi ademeniţi să consume droguri este week-end-ul. Testele de salivă sunt mult mai uşor de utilizat, însă deocamdată sunt puţin folosite. Celelalte tipuri de teste sunt mai greu de folosit acasă.

Testele ce utilizează firele de păr sunt mai scumpe decât testele de urină, dar detectează consumul de droguri pe o perioadă lungă de timp şi nu detectează dacă persoana testată a consumat droguri în ultimă săptămână. Necesită mai multe fire de păr, lungi de aproximativ 3-4 cm. Testul nu este viciat de scurte perioade de abstinenţă de la consumul de droguri. Testele de sânge sunt cele mai costisitoare metode. Testele de transpiraţie necesită purtarea unui plasture pe o perioadă relativ mare de timp, iar acurateţea rezultatelor este controversată, deoarece, spre exemplu, contactul cu fumul de cannabis poate vicia rezultatul.