Adevărul Live: Donarea laptelui de mamă poate salva vieţi, dar poate declanşa şi o dramă

Despre riscurile donării laptelui de mamă şi rata scăzută a alăptării în România

Consultantul în alăptare Sorana Mureşan, manager al Asociaţiei ProMAMA, a fost prezentă miercuri în studioul Adevărul Live, alături de medicul pediatru Ana Culcer, şefa secţiei de Neonatologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti, pentru a discuta despre cât de sigură este donarea sau vânzarea laptelui matern în lipsa unui cadru controlat, dar şi despre cât de importantă este alăptarea în primii ani de viaţă ai copilului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Băncile de lapte matern se înfiinţează în tot mai multe ţări, dar în lipsa acestora apar situaţii în care părinţii fac rost pe cont propriu de acest aliment vital pentru dezvoltarea copiilor lor, cazuri care există şi în România. Procurarea laptelui de mamă implică însă riscuri, care nu sunt întotdeauna conştientizate de cei interesaţi de această posibilitate.

În absenţa unei instituţii care să verifice şi să facă sigură această distribuţie a laptelui, donarea (sau vânzarea) se face prin intermediul reţelelor sociale sau anunţurilor postate pe Internet, ceea ce creşte probabilitatea ca micuţii care beneficiază de produsul final să contacteze diverse boli, consideră specialiştii.

Care sunt şansele ca o astfel de bancă de lapte să se înfiinţeze şi în România? Care sunt pericolele de care ar trebui să ţină seama părinţii care apelează la mame donatoare? Cât de importantă este alăptarea şi de ce mamele din România nu-şi alăptează copiii? Iată numai câteva dintre întrebările la care invitaţii Adevărul Live au încercat să dea un răspuns.

Cele mai importante declaraţii:

Astăzi, pe internet, există tot felul de anunţuri în baza cărora proaspetele mămici îşi donează laptele pentru a le ajuta pe femeile mai puţin norocoase în ceea ce priveşte propria producţie de lapte. „Donez lăptic pentru un pitic. Bebebluşul meu este cam leneş şi nu poate consuma tot ce produc“, aşa sună anunţul unei femei din Capitală dornică să ajute alte mame.

Ce părere aveţi despre actul de donare a laptelui?

„Donarea de lapte câştigă teren, dar nu este reglementată legistaltiv plus că nu putem spune că este o sursă foarte sigură. Mamele care donează ar trebui să aibă făcute nişte analize. Spre exemplu, sora mea l-a alăptat pe bebeluşul meu două luni şi jumătate, pentru că eu eram internată în spital şi sufeream de pe urma operaţiei de cezariană. După ce am fost externată, am relactat, dar mai apelam şi la sora mea“, explică Sorana Mureşan, managerul asociaţiei ProMama. 

Dacă în România nu există încă o bancă de lapte, adică un loc de unde mamele îşi pot procura doze de lapte verificate, în alte ţări aceste companii de donaţie par să se bucure de un real succes. „În străinătate există bănci de lapte. Acolo laptele se depozitează, se verifică, este analizat şi pasteurizat, iar, la sfârşit, este trimis persoanelor care l-au solicitat“, complează Mureşean.

„O doamnă din Cluj Napoca a anunţat că deţine foarte mult lapte matern şi că surplusul de lapte îl dă spre vânzare. Reporterii sub acoperire au mers la dânsa acasă şi au aflat că femeia respectivă vindea un litru de lapte contra sumei de 15 lei“, explică jurnalistul Oana Bâltoc. 

„Este foarte important ca donatorului de lapte să i se facă un set de analize complet. Există fel de fel de boli ce pot fi contactate de micuţ prin alăptare acestuia cu doze neverificate“, avertizează Sorana Mureşan.

Sorana Mureşan

Ce este hiperlactaţia?

„Hiperlactaţia apare pentru că femeia îşi stimulează prea mult sânul. Mamele ar trebui să se mulgă nu mai mult de 10-15 minute la fiecare sân“, susţine managerul asociaţiei ProMama.

Unii medici recomandă oprirea lactaţiei. Este greşită sau corectă această avertizare?

„Orice femeie poate să alăpteze, dar trebuie să-şi dorească exclusiv acest lucru. Aproximativ 98% din femeile din lume au această capacitate. Şi, totuşi, la noi în ţară rata este doar 12%. Mamele nu trebuie să apeleze la laptele praf şi trebuie să aibă informaţii corecte cu privire la alăptare. Desigur, există şi femei care nu-şi doresc să facă acest lucru. La un moment dat, am avut o pacientă care voia să slăbească şi mi-a spus că, pur şi simplu, nu-şi doreşte să alăpteze“, a mărturisit Sorana.

Ana Culcer, şefa secţiei de Neonatologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti, a vorbit despre situaţiile pe care le-a sesizat, în trecut, în cadrul spitalelor din România. Femeia a susţinut că, atunci când ea nu se afla în slaon, existau mame care îşi rugau colegele să le hrănească pruncii. „Mie mi s-a întâmplat ca, fără acordul meu, mamele să facă schimb de bebeluşi, iar una dintre ele era bolnavă de sifilis, care se tratează cu penicilină. Orice cuplu care vrea să facă copii ar trebui să se verifice, să-şi facă un set de analize“, explică Ana Culceru.

Ana Culcer, şefa secţiei de Neonatologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti

Se mai întâmplă şi astăzi să întâlniţi astfel de cazuri?

„Nu, astăzi nu. Există mame care întreabă dacă pot să-şi roage colegele.Desigur, există şi femei care au mastectomie şi, deci, nu au cum să alăptezele. Mamele care au silicoane pot să alăpteze, dar contează foarte mult cum e făcută operaţia. În plus, suptul stimulează lactaţia“, explică specialista.

Ce ar trebui să se întâmple, în primele ore de la naştere, pentru ca mama să nu aibă probleme în ceea ce priveşte alăptarea?

„Trebuie să fie făcută o educaţie în şcoală. Eu am organizat nişte cursuri speciale pentru proaspetele mămici, dar ele refuză să particepe. Îşi spun că vor învăţa, în trei zile, în maternitate, tot ce trebuie. Se merge pe ideea că odată ce devin mame, vor ştii exact ce trebuie să facă. Goana după informaţii poate la un moment să dăuneze. Aici este vorba de un instinct, nu de o filozofie. Iar unele femei nu vor să alăpteze pentru că li se strică sânii“, susţine Ana Culceru.

Este laptele formulă o soluţie?

„Laptele formulă este un rău necesar. Eu nu încurajez această practică. Dar dacă mama se află la terapie, eu nu pot să o traumatizez şi să-i cer acest lucru. Există unele femei care primesc încă de când părăsesc spitalul pachete cu lapte praf, iar eu cred că acest lucru este un fel de crimă cu premeditare. Nu sunt de acord nici cu mulsul la copiii mari. Mă mulg pentru un copil care are probleme sau care nu poate să înghită, nu pentru un prunc care este leneş“, punctează specialista.

Când ar trebui să se întrerupă hrănirea la sân a unui copil?

„Mama are libertatatea de a prelungi sau micşora perioada de alăptare, dar ar trebui să ţină cont şi de sfaturile unui specialist. Din punct de vedere psihologic, vârsta de trei ani ar fi pragul acceptat“, crede psihologul Ionuţ Ghiugan.

Pe de altă parte, Sorana Mureşan crede că mama ar trebui să-şi alăpteze copiii până la vârsta de doi ani şi după, conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. „Alăptarea trebuie începută în prima oră de viaţă şi făcută exclusiv până la vârsta de şase luni. Apoi, după şase luni, ea trebuie continuată până la vârsta de doi ani. Totuşi, fiecare copil are anumite nevoi, motiv pentru care el ar trebui să fie înţărcat atunci când îşi doreşte acest lucru“, crede ea.

Mai mult, femeia trebuie susţinută de familie, cred cele două specialiste. „Membri familiei trebuie să-i acorde o mână de ajutor în treburile casnice. Plus că nu este o ruşine să alăptezi în public. Laptele nu este un simplu aliment de nutriţie, ci este un «aliment viu»“, explică Ana Culceru.

citeste totul despre: