Regulile administraţiei Trump privind loviturile aeriene „directe”, declasificate

Casa Albă FOTO Drew Angerer/Getty Images

Administraţia Biden a declasificat parţial setul de reguli emise de administraţia precedentă în 2017 pentru operaţiunile contrateroriste directe - lovituri aeriene cu drone şi razii de comando în afara războiului convenţional. În prezent este în curs o revizuire a acestor reguli care au fost înlocuite cu o politică provizorie prin care astfel de misiuni să fie aprobate mai întâi de Casa Albă, relatează New York Times.

O curte districtuală din New York a decis în octombrie declasificarea parţială a unui document de 11 pagini cu privire la regulile pentru operaţiunile de „acţiune directă” a SUA în afara zonelor de conflict. Judecătorii au răspuns solicitărilor New York Times şi Uniunii pentru Libertăţile Civile Americane în conformitate cu legislaţia privind dreptul la informare publică. Administraţia Biden a dezvăluit informaţiile vineri.

Administraţia Biden revizuieşte politicile din era Trump şi Obama privind loviturile aeriene din afara zonelor de conflict din Afganistan, Irak şi Siria şi evaluează rezultatele lor în vederea dezvoltării unei politici proprii.

Administraţia Trump lăsa la latitudinea comandanţilor din teren să decidă asupra unor atacuri în limitele unor „principii operaţionale” care prevedeau printre altele că trebuie să existe o „certitudine aproape totală” că nu vor fi răniţi sau ucişi civilii.

Acestea aveau şi excepţii în sensul că „variaţii” ale regulilor erau permise „acolo unde e necesar” şi cu condiţia respectării unor proceduri în vederea aprobării lor. Standardele erau coborâte astfel la „certitudine rezonabilă” în cazul bărbaţilor adulţi civili.

Thomas P. Bossert, responsabil de supravegherea formulării acestor reguli în 2017 şi fostul consilier al lui Trump în domeniul contraterorismului, a argumentat că politica anterioară „nu ar trebui respinsă sau înlocuită fără o considerare atentă şi examinarea rezultatelor obţinute. Susţin în continuare aceste politici la care mi-am adus contribuţia. Au fost informate de valorile americane, principiile legislaţiei privind conflictele armate şi concepute după măsura ameninţărilor reale şi prezente la adresa Americii şi aliaţilor săi”.

Potrivit unor oficiali familiari cu deliberările, revizuirea regulilor ar trebui să dureze trei luni, dar aceasta ar putea fi extinsă la şase luni. Motivul acestor întârzieri este dificultatea de a obţine date comparative ale politicilor anterioare privind numărul de victime civile ale loviturilor aeriene directe - în contextul disputelor privind acurateţea estimărilor militare ale loviturilor în regiuni adesea izolate şi inaccesibile.

După ce decis retragerea trupelor americane din Afganistan până la 11 septembrie, administraţia Biden va trebui să aibă reguli pentru atacuri cu drone şi în această ţară care va intra sub incidenţa loviturilor aeriene din afara războiului convenţional. Astfel, noile politici vor trebui însoţite de decizii ceva mai complexe privind de pildă o bază pentru lansarea de drone şi timpul de patrulare înainte de eventuale atacuri aeriene.

Apariţia tehnologiei dronelor şi tendinţa grupurilor teroriste transnaţionale de a opera din interiorul unor state cu guvernare slabă sau state în care prezenţa SUA e modestă sau nu există deloc - regiuni din Pakistan, Yemen, Somalia şi Libia - sunt factorii care au determinat şi accelerat aceste activităţi de luptă intermitentă. 

Loviturile aeriene cu drone au debutat în administraţia George W. Bush şi s-au înmulţit în primul mandat al lui Barack Obama laolaltă cu disputele politice şi legale privind numărul de victime civile - în 2011, SUA l-au ucis pe  Anwar al-Awlaki, un cetăţean american suspectat de terorism. N-a avut loc niciun proces.

În mai 2013, Obama a impus un set de reguli pentru aceste operaţiuni astfel încât să fie evitate acţiunile de forţă excesivă. Acestea presupuneau o evaluare la nivel înalt între agenţii privind gradul de ameninţare a unui suspect de terorism, dar şi un standard de „certitudine aproape totală” privind lipsa unor victime civile.

În octombrie 2017, Trump a venit cu un sistem mai relaxat şi descentralizat prin care operatorii din teren puteau decide privind ţintirea unor suspecţi în funcţie de statutul lor de apartenenţă la un grup terorist şi nu de ameninţarea reprezentată de ei ca indivizi.

Potrivit unor surse familiare cu deliberările noii administraţii, experţi militari şi din domeniul informaţiilor s-au arătat nemulţumiţi de sistemul lui Obama pe care l-au găsit excesiv de birocratic.

New York Times relata în 2017 despre faptul că există un cadru de reguli ţinut secret de administraţia Trump privind loviturile aeriene din afara zonelor de conflict.

"Am sugerat de la bun început ca unele părţi relevante ale acestei politici să fie declasificate, dar sugestia mea n-a fost urmată. Cu toate astea, această dezbatere ca şi principiile noastre fundamentale privind cruţarea vieţilor nevinovate şi înlăturarea doar a celor răi ar trebui mereu să fie deschise şi la vedere”.