FBI solicită evreilor ultraortodocşi să raporteze incidentele antisemite. Istoria complicată a relaţiilor dintre agenţie şi comunitatea hasidică

FOTO SHUTTERSTOCK

Unitatea de combatere a crimelor motivate de ură a FBI a transmis atât în idiş, cât şi în ebraică evreilor ultraortodocşi să raporteze incidentele antisemite într-o campanie de comunicare lansată în aprilie 2021. Doar că FBI are un trecut tensionat cu evreii, indicând că, deşi i-a plăcut ideea de iudaism religios, nu se poate spune acelaşi lucru despre evreii înşişi, scrie Sarah Imhoff în The Conversation.

Campania vine după incidentele foarte vizibile din SUA din ultimii ani, între care atacul armat de la sinagoga Tree of Life din Pittsburgh, în urma căruia au murit 11 oameni.

Evreii hasidici formează majoritatea vorbitorilor de idiş din SUA şi numără circa 320.000 de adulţi, potrivit lui Matt Williams, director Uniunii Ortodoxe pentru Cercetare Comunală. Comunicarea cu această comunitate presupune provocări specifice întrucât aceste comunităţi pot fi destul de  închise şi de regulă încearcă să rezolve singure probleme, de la educaţie la atacuri sexuale.

Pentru cineva care a scris despre relaţiile dintre evrei şi FBi nu e ceva foarte surpinzător că FBI vrea  să abordeze problema antisemitismului, scrie Sarah Imhoff în The Conversation. Doar că relaţiile lor au fost complicate în trecut: FBI-ul a fost bucuros să îmbrăţişeze ideea de iudaism religios, dar nu în mod necesar şi pe evreii înşişi.

Era Războiului Rece

Înfiinţat oficial în 1935, FBI a fost desemnat să se ocupe de infracţionalitatea internă şi de supraveghere. La sfârşitul anilor 1940,  împins de idealurile Războiului rece, directorul FBI de atunci J. Edgar Hoover a consolidat o imagine a SUA ca o naţiune religioasă şi morală în opoziţie cu Uniunea Sovietică, atee şi imorală. Îmbrăţişarea iudaismului ca bun, drept şi american a fost o mişcare strategică.

În remarcile sale pregătite pentru audierea Comisiei Camerei Reprezentanţilor pentru Activităţi Neamericane (1947), Hoover a numit comunismul „lucrare diavolească” şi „o cauză străină religiei lui Cristos şi iudaismului”. Avea convingerea că SUA au o fundaţie superioară din punct de vedere moral -una religioasă - în timp ce comunismul are la bază degenerarea umană.

Afirmarea unei moşteniri „iudeo-creştine” americane, o teză populară în anii 1950, a susţinut cauza Războiului Rece şi într-un alt fel: făcând o aluzie subtilă la Dumnezeu şi democraţie şi sugerând pe această cale că ambele sunt de partea americanilor.

În loc să servească accentuării creştinătăţii, expresia i-a folosit lui Hoover şi altora să trâmbiţeze ceea ce ei percepeau a fi toleranţa religioasă şi caracterul incluziv al SUA: cum mulţi dintre creştini îşi imaginau iudaismul ca precursor al religiei creştine, acesta avea darul de a semnala diversitate şi democraţie fără a da impresia de străin. În practică, asta însemna că referinţele la iudaism nu erau despre ceva specific evreiesc cât despre ce credeau oamenii că au în comun cu creştinătatea, de pildă Cele Zece Porunci.

Prejudecăţie antievreieşti

Totuşi îmbrăţişarea iudaismului de către FBI se lovea de o complicaţie. În anii 1950, evreii din SUA  aveau o lungă istorie cu stânga politică, care a inclus susţinerea partidelor comuniste şi socialiste pe care FBI-ul le considera ameninţări.

„Comuniştii au fost, sunt şi vor fi mereu o ameninţare la adresa libertăţii, idealurilor democratice, veneraţiei lui Dumnezeu şi modului de viaţă american”, spunea Hoover în faţa Comisiei de Activităţi Neamericane din Camera Reprezentanţilor în 1947.

Oficialii FBI şi arhivele îi asociau pe evreii cu comunismul. Un document al unei comisii americano-evreieşti din acea perioadă arăta că FBI  estima că între 50% şi 60% dintre comunişti sunt evrei.

Aceste acuzaţii şi investigaţii au avut uneori efecte devastatoare. Actorul evreu Philip Loeb s-a sinucis după ce a fost fost pus pe lista neagră de Hollywood în timpul investigaţiei FBI, ceea ce nu i-a mai permis să muncească pentru a-şi întreţine fiul cu dizabilităţi. După moartea sa, la doar câteva zile, FBI-ul l-a exonerat de acuzaţia că este membru al Partidului Comunist.

Modul intern de operare al FBI a demonstrat de asemenea asumpţii despre evrei şi comunism, precum şi simpatia strategică pentru prejudecăţile anti-evrei. Când un informator i-a spus agentului Jack Levine că toţi evreii sunt comunişti,  Levin a fot instruit să nu includă informaţia în raportul său scris astfel încât să nu discrediteze informatorul. FBI nu a părut preocupat că acest bias putea însemna că acesta ar putea spune neadevăruri.

FBI-ul de azi nu mai este nici pe departe organizaţia care era în timpul Războiului Rece, însă simpatiile sale pentru iudaism au rezonanţă istorică. În 1958,  s-au pus bombe la Templu, sinagoga celei mai vechi congregaţii din Atlanta. Nu au fost victime, dar pagubele s-au ridicat la cel puţin 100.000 de dolari. Preşedintele Eisenhower  i-a cerut lui Hoover o investigaţie FBI, iar acesta s-a conformat, deşi nu era neapărat de resortul FBi. Hoover a considerat acele bombardamente un atac asupra religiei deci, prin extensie, asupra ţării.

Având în vedere această istorie, anunţurile deopotrivă în idiş şi ebraică solicitând informaţii de la comunităţile religioase evreieşti nu ar rebui să surprindă pe nimeni - mai ales că unele atacuri antisemite s-au produs în lăcaşuri de cult. Pentru mulţi oameni, atacurile armate la sinagoga Copacul Vieţii din Pittsburgh sunt luate ca un atac asupra Americii întrucât este asupra iudaismului şi chiar religiei. Prin urmare comunicarea cu evreii hasidici - evreii americani care ar fi mai religioşi decât alţii - a devenit o modalitate prin care FBI vrea să oprească aceste atacuri, scrie The Conversation.