Rusia s-a supărat şi pleacă din tratat

Rusia a anunţat miercuri că se retrage din Tratatul asupra Forţelor Armate Convenţionale în Europa (CFE), acuzând expansionismul NATO şi jocul jocul dublu făcut de ţările membre ale Alianţei Tratatului Atlanticului de Nord.

„De ani de zile, partea rusă face tot ceea ce poate să menţină viabilitatea regimului controlului asupra armelor convenţionale, a iniţiat negocieri cu privire la adoptarea Tratatului asupra Forţelor Armate Convenţionale în Europa, a ratificat Acordul asupra Tratatului CFE adoptat", a declarat Anton Mazur, şeful delegaţiei ruse la negocierile de la Viena. 

„Din păcate, statele NATO au preferat să evite prevederile CFE prin expansiunea Alianţei şi folosirea unor pretexte pentru a împiedica Acordul să intre în vigoare. Această cursă, continuată în pofida avertismentelor noastre repetate cu privire la impactul său negativ asupra regimului controlului armamentului convenţional a condus la un rezultat inevitabil: Rusia uspendă Tratatul CFE, la care a aderat în 2007”, a adăugat el. 

Belarusul va reprezenta interesele Rusiei

„La vremea respectivă, partea rusă a luat în considerare îndemnurile unor semnatari ai Tratatului CFE şi a decis să-şi continue participarea la lucrările grupului comun consultativ printr-o excepţie”, a spus diplomatul rus, adăugând că „luând această decizie, noi am sperat ca această platformă să fie folosită pentru a se ajunge la o un nou regim de control al armelor convenţionale”. 

Cu toate acestea, Rusia a cerut formal Belarusului să-i „reprezinte interesele în cadrul grupului”, a mai anunţat şeful delegaţiei ruse la Viena. Tratatul CFE limitează echipamentul militar greu - tancuri, avioane şi armament greu - în Europa. Documentul a fost semnat în 1990, iar 17 ani mai târziu Vladimir Putin a promulgat o lege privind suspendarea participării Rusiei, citând îngrijorări în domeniul securităţii.

Actul fondator prin care Rusia şi-a stabilit relaţiile cu NATO „rămâne unul dintre acordurile fundamentale care derivă din înţelegerea faptului că securitatea poate fi sporită numai prin cooperare”, a spus Gruşko, adăugând că acesta „conţine principiile fondatoare ale relaţiilor NATO-Rusia, inclusiv principiul că securitatea în comunitatea euroatlantică este indivizibilă”. 

„Documentul conţine importante principii conform cărora Alianţa nu îşi va menţine securitatea prin desfăşurarea adiţională permanentă de forţe de luptă semnificative. De asemenea, conţine prezumţia că NATO nu are planuri de a desfăşura arme nucleare în noi state membre. În final, menţionează că Rusia şi NATO nu se consideră duşmane şi nu intenţionează să-şi submineze securitatea una alteia”, a mai spus trimisul Rusiei la NATO. 

La începutul lunii februarie, NATO a prezentat un plan pentru a spori capacitatea militară a membrilor NATO din Europa de Est, ca răspuns la criza din Ucraina. Acesta va fi cel mai amplu program de întărire a capacităţii colective de apărare a blocului de la încheierea Războiului Rece.

Una dintre principalele măsuri anunţate a fost înfiinţarea unui comandament pentru răspuns rapid în caz de agresiune, care va număra până la 5.000 de soldaţi. 

NATO se confruntă cu „schimbări fundamentale” ale mediului securităţii, a subliniat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei. „Facem asta ca răspuns la acţiunile agresive pe care le-am văzut din partea Rusiei, care violează legislaţia internaţională”, a adăugat acesta joi dimineaţă, înainte ca reuniunea de la Bruxelles să înceapă. 

Oficialii NATO au prezentat totodată şi planuri de înfiinţare a mici centre de comandă în Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, România şi Bulgaria.