Alegeri în Rusia. Partidul lui Putin, pe cale să câştige majoritatea în Parlament. Comuniştii, pe locul al doilea. Suspiciuni în privinţa votului liderului de la Kremlin

Rata de participare la aceste alegeri, care au durat trei zile, din cauza pandemiei de COVID-19, a depăşit 45%, conform datelor oficiale.

Partidul pro-Kremlin, Rusia Unită, câştigă alegerile parlamentare desfăşurate în Rusia în zilele de 17, 18 şi 19 septembrie, cu peste 48,46% din voturi, potrivit ultimelor date comunicate de Comisia Electorală Centrală (CEC) din Rusia, în timp ce opoziţia evocă fraude electorale. Pe locul doi s-a clasat partidul Comunist, cu 20, 29%.

După numărarea a 72,20% din voturi, Rusia Unită a obţinut 48,46% din sufragii, aproape de majoritatea constituţională în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal).

În afară de aceasta, candidaţii partidului puterii conduc în 193 de circumscripţii majoritare dintr-un total de 225, relevă EFE.

Pentru a dispune de o majoritate constituţională, partidul pro-Kremlin trebuie să obţină peste 300 din cele din cele 450 de locuri din Dumă.

Ca a doua forţă, potrivit datelor preliminare transmise de Comisia electorală, se situează Partidul Comunist cu 20,29% din sufragii, faţă de 13,34 % acumulate în alegerile din 2016.

De asemenea trec pragul de 5% necesar pentru a intra în parlament Partidul Liberal Democrat (LDPR), al lui Vladimir Jirinovski, cu 7,69%, social-democraţii Rusiei Juste, cu 7,43%, precum şi noul partid creat înaintea scrutinului "Oamenii noi", al patronului Faberlic, Aleksei Neceav, cu 5,5%, conform rezultatelor preliminare.

Aproximativ 110 milioane de ruşi cu drept de vot au fost chemaţi la urne, dintre care 2,6 milioane s-au înscris pentru a vota electronic, proces autorizat la Moscova şi în şase regiuni.

Rata de participare la aceste alegeri, care au durat trei zile, din cauza pandemiei de COVID-19, a depăşit 45%, conform datelor oficiale.

La precedentele alegeri legislative din 2016, rata de participare a fost de 47,88 %.

În alegerile trecute, partidul de guvernământ a câştigat peste 54,20% din voturi, ceea ce i-a permis să-şi adjudece 334 de locuri şi să adopte legi fără a se pune de acord cu opoziţia sistemică din parlament.

Duminică, cu puţin înainte de închiderea birourilor de vot, comuniştii au denunţat fraude în diferite regiuni ale ţării, începând cu partea europeană până în Siberia şi Orientul Îndepărtat.

Comisia Electorală Centrală a minimalizat încălcările, argumentând că acestea nu sunt de natură să influenţeze rezultatul final al scrutinului.

Ministerul de Interne a confirmat, de asemenea, că pe parcursul celor trei zile de vot nu au existat nereguli susceptibile să afecteze rezultatele alegerilor legislative.

Cu toate acestea, sesizări au fost făcute de observatori independenţi şi de media independentă, care au criticat îndeosebi absenţa reprezentanţilor opoziţiei extraparlamentare la acest scrutin.

"Rusia, Rusia!" au scandat activişti ai partidului de guvernământ pe străzile Moscovei, agitând drapele ale partidului pro-Kremlin, în pofida ploii.

"Suntem echipa lui Putin!", au strigat militanţii fideli Kremlinului. Responsabili ai Rusiei Unite au spus în cursul unei ieşiri la public că în Rusia va continua cursul politic al lui Vladimir Putin. Rezultatul alegerilor a fost o "zi de sărbătoare", a declarat primarul Moscovei, Serghei Sobianin.

Putin nu s-a deplasat duminică seară la sediul de campanie al partidului său din Moscova întrucât se află în carantină, după ce a intrat în contact cu zeci de persoane infectate cu coronavirus, dar se simte bine, au declarat oficiali ai Rusiei Unite.

Opoziţia din jurul criticului încarcerat al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, relevă fraude masive la aceste alegeri, extinse pe trei zile, pentru cele 450 de locuri în Duma de Stat.

Responsabili electorali au primit cel puţin 750 de plângeri privind încălcări în timpul votului în decursul celor trei zile de desfăşurare a scrutinului, a indicat Ministerul rus de Interne pentru Interfax.

Mister privind votul online al lui Putin

Votul de la distanţă al lui Vladimir Putin este înconjurat de o oarecare doză de mister. Preşedintele a votat de la computerul din biroul său de la reşedinţa din Novo Ogariovo.

Imaginile au fost difuzate de Kremlin vineri, în prima zi a alegerilor, dezlănţuind o sumedenie de comentarii suspicioase, dat fiind că votul digital implică utilizarea unui telefon mobil, necesar pentru a primi SMS-ul de confirmare cu codul care trebuie introdus în sistem (pentru a se evita astfel orice tip de fraude).

Problema constă în faptul că în video-ul difuzat de Kremlin nu există nici urmă de telefon mobil, iar Putin a mărturisit în repetate rânduri că nu deţine unul. Purtătorul de cuvânt al acestuia, Dmitri Peskov, a clarificat ulterior că preşedintele a folosit telefonul mobil al unuia dintre consilierii săi. În acest caz, subliniază ziarul independent Meduza, telefonul mobil trebuie să fie conectat în continuare la profilul digital al lui Putin găzduit de platforma online a administraţiei publice ruse. Sau, preşedintele are alte mijloace decât cele ale unui muritor de rând (posibil).

Mai există apoi, un alt element straniu: ceasul de mână al lui Putin arăta data de 10 septembrie şi nu cea de 17, ziua în care ar fi trebuit să voteze, detaliu care a alimentat ipoteza cum potrivit căreia imaginile ar fi fost înregistrate. Dar, atenţie. Potrivit lui Daniil Sotnikov, reporter la publicaţia Dojdi, este posibil ca pur şi simplu ceasul lui Putin să nu fie resetat. Din câte se pare, din video-urile exerciţiilor militare din 13 septembrie se poate observa că în acel moment, ceasul lui Putin era setat pe data de 6. Concluzia? „Se pare că ceasul lui Putin este în urmă cu o săptămână”, scriu jurnaliştii de la La Stampa.