Programul de „înfrăţire” între Rusia şi Ucraina ocupată, o campanie de propagandă pentru Kremlin şi o povară pentru regiuni

Mariupol, sub ocupaţie rusească FOTO EPA-EFE

La câteva zile după apariţia anunţului cu privire la „înfrăţirea” dintre Sankt Petersburg şi Mariupol, guvernatorul Aleksandr Beglov a vizitat o şcoală şi teatrul în ruine al oraşului-port de la Marea Azov capturat de forţele ruse după mai bine de două luni de bombardamente devastatoare.

„Fiecare şcoală din Mariupol va fi ajutată de una din Sankt Petersburg”, a spus Beglov în timp ce împărţea tablete unor copii.

Câteva zile mai târziu, guvernatorul din Sankt Petersburg a revenit asupra subiectului reconstrucţiei oraşului Mariupol, susţinând că regiunea sa se va ocupa de finanţare şi va trimite echipe de muncitori.

„Înfrăţirea” dintre Sankt Petersburg şi Mariupol este cel mai cunoscut exemplu al programului de asistenţă promis la începutul lui mai de Kremlin pentru teritoriile ocupate - „eliberate” în versiunea ruşilor - în Ucraina. Însă, limitat la regiunile ucrainene Luhansk şi Doneţk, acest program are parte doar de sprijin verbal din partea Kremlinului, nu şi de o finanţare concretă, a cărei responsabilitate este pusă pe seama autorităţilor regionale şi locale din Rusia, relevă The Moscow Times.

„Este atât o încercare de a transfera responsabilitatea costurilor suplimentare dinspre Kremlin către guvernatorii regionali, cât şi o campanie de relaţii publice”, comentează analistul politic Ivan Preobrajenski.

„Este evident că Kremlinul a furat ideea de la ţările occidentale, care au anunţat la rândul lor că vor reconstrui oraşele ucrainene”, adaugă el.

În total, peste 40 de regiuni din Federaţia Rusă şi-au asumat să aloce fonduri pentru reconstrucţia teritoriilor ocupate în Ucraina.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, s-a angajat luna trecută să aloce fonduri pentru refacerea oraşelor Doneţk şi Luhansk, în timp ce autorităţile din Celiabinsk au trimis 10 ambulanţe în oraşul Iasînuvata, situat în teritoriul ocupat de separatiştii proruşi din Doneţk.

Un fost oficial din Moscova cu legături la Kremlin a declarat pentru The Moscow Times că ideea programului este de a folosi „impulsul emoţional” ruşilor care s-au arătat dispuşi să ofere ajutor oamenilor din aşa-zisele „teritorii eliberate”.

„Este o decizie bună, nu este eficient să concentrezi totul la conducerea centrală a federaţiei. Fiecare oraş (ocupat în Ucraina, n. red.) necesită o abordare diferită şi este mai uşor să lucrezi direct cu cei din regiuni. Asta presupune ca şefii regionali să călătorească, să inspecteze ei înşişi totul şi să discute situaţia cu autorităţile locale”, a spus fostul oficial moscovit sub rezerva anonimatului.

Ideea de „înfrăţire” a oraşelor ruseşti şi ucrainene ar fi fost propusă de preşedintele Vladimir Putin. Dar Putin a încredinţat realizarea acestui program adjunctului şefului său de cabinet, Serghei Kirienko, în atribuţiile căruia intră şi supravegherea teritoriului ucrainean ocupat de forţele ruse.

Kirienko este cel care a anunţat programul, înainte de a se duce la Mariupol pentru a inaugura o statuie.

În afară de reconstrucţie, programul de „înfrăţire” prevede trimiterea de profesori şi funcţionari publici în teritoriile ocupate şi integrarea acestora în cultura rusă.

În ciuda listei lungi de oraşe şi regiuni din Rusia care s-au arătat dispuse să ajute, există foarte puţine informaţii despre mijloacele financiare alocate şi de unde mai exact ar urma să provină aceste fonduri. Unele ziare din Rusia scriu că banii vor veni direct din bugetele regionale, altele sugerează că Moscova va oferi compensaţii.

Vitali Hoţenko, un fost oficial rus de rang înalt instalat în Doneţk, susţine că Rusia plănuieşte să aloce 34 de miliarde de dolari în următorii doi ani pentru reconstrucţia regiunii. Separatiştii din aşa-zisa Republică Populară Luhansk cer la rândul lor 26 de miliarde de dolari pentru reconstrucţie.

Descentralizarea reconstrucţiei zonelor ocupate în Ucraina este o modalitate de a ascunde cheltuielile şi de a îndepărta atenţia de Kremlin, exact cum Putin a transferat luarea deciziilor nepopulare privind restricţiile anti-COVID-19 către guvernatorii regionali, remarcă Preobrajenski.

„Fără acest patronaj regional, ar fi uşor să calculăm suma exactă de bani cheltuită pentru zonele ocupate în Ucraina şi chiar să avansăm ipoteze cu privire la câţi bani au fost furaţi”, a subliniat el.

În opiniia lui Abbas Galliamov, fost autor de discursuri pentru Putin, programul de „înfrăţire” începe deja să stârnească nemulţumiri în regiuni şi ar putea să „crească atitudinile negative faţă de regim”.

„Majoritatea regiunilor ruseşti spun că cheltuielile lor sunt mai mari decât veniturile, iar aceasta este doar o altă durere de cap pentru ele”, notează Galliamov.