Armata rusă, manevre militare în coasta Ucrainei înaintea summitului Putin-Biden de la Geneva

Rusia a început luni exerciţii tactice în regiunea Voronej (sud-estul Rusiei), situată în apropierea frontierei cu Ucraina, la care participă bombardiere avansate Su-24 ;ii avioane de vânătoare MiG-31BM , a anunţat Districtul militar Vest din Federaţia Rusă. Aceste noi exerciţii intervin înaintea summitului Putin-Biden preconizat pentru miercuri la Geneva.

În cadrul acestui exerciţiu, sub acoperirea interceptoarelor supersonice MiG-31 BM, bombardierele ruseşti vor decola de pe aeroporturile militare din regiunile Voronej, Kursk şi Tver (Districtul militar Vest) pentru a efectua operaţiuni de recunoaştere şi apoi vor distruge ţinte terestre ale unui inamic imaginar - poziţii fortificate, coloane de tancuri, avioane pe aeroporturi şi puncte de comandă.

Mai mult de 20 de avioane strategice sunt implicate în aceste exerciţii, care intervin la numai câteva zile după cele organizate de Rusia săptămâna trecută în Crimeea (peninsulă ucraineană anexată de Moscova în 2014).

Luni, Flota rusă cu baza în Sevastopol (Crimeea) a anunţat că a început operaţiunile de supraveghere a două nave militare NATO - una britanică, cealaltă olandeză - care au intrat în aceeaşi zi în apele Mării Negre, potrivit Interfax.

Centrul naţional rusesc de gestionare a problemelor de apărare din Rusia anunţase la 11 iunie că sub supravegherea Flotei ruse se află şi distrugătorul american Laboon (DDG 58) care intrase anterior în Marea Neagră.

În interviul acordat pentru canalul american de ştiri NBC, cu ocazia summit-ului cu Joe Biden, preşedintele Vladimir Putin a acuzat Ucraina că permanent concentrează forţe în zona conflictului din Donbas, ceea ce nu poate duce la o detensionare a situaţiei din estul Ucrainei, conform publicaţiei Hromadske.ua, citată de agerpres.ro.

Referitor la forţele mobilizate la graniţa cu ţara vecină, Putin a spus că Rusia nu a concentrat trupe în apropiere de frontiera cu Donbas, ci ”desfăşoară exerciţii planificate pe teritoriul său”. El a mai spus că astfel de exerciţii mai continuă în Extremul Orient, precum şi în nord, în regiunea arctică, replicând că NATO desfăşoară de asemenea un exerciţiu de amploare nu departe de frontiera de sud a Rusiei, făcând referire la manevrele Defender Europe.

Situaţia din Ucraina, la frontiera cu care Rusia menţine în continuare zeci de mii de soldaţi şi sute de echipamente dintre efectivele mobilizate în aprilie, va fi abordată, alături de alte subiecte de securitate internaţională la întâlnirea dintre preşedinţii rus şi american miercuri. Într-o declaraţie făcută luni, la summitul NATO, Joe Biden a promis să apere ”integritatea teritorială” a Ucrainei, potrivit AFP.

NATO şi-a reconfirmat promisiunea de a acorda într-o zi Ucrainei calitatea de membru, fără însă a da garanţii precise despre când se va întâmpla asta.

NATO şi-a repetat promisiunea într-un comunicat oficial publicat la încheierea summitului de ieri, luni 14 iunie, în care spune: „Reiterăm decizia luată la summitul din Bucureşti în 2008 că Ucraina va deveni un membru al Alianţei. Sprijinim dreptul Ucrainei de a-şi decide singură viitorul şi politica externă, fără un amestec din afară.”

Cum o remarcă, însă, Kyiv Post, documentul nu oferă niciun orar al aderării şi nici un fel de garanţii în legătură cu paşii următori. Georgia a primit în 2008 o promisiune identică de la NATO, dar în vara acelui an, în august 2008, Rusia a ocupat militar, în urma unui pretext şi a unui scurt război, o regiune din Georgia, Osetia de Sud, care de atunci rămâne ocupată. În 2014, a urmat conflictul din Donbasul ucrainean (Doneţk şi Luhansk), precum şi anexarea Crimeei. S-a intrat într-o buclă juridico-militară: NATO nu poate primi ca membri ţări cu părţi din teritoriu ocupate militar, în primul rând deoarece, conform celebrului articol 5 al Cartei NATO, Alianţa ar fi obligată să le apere, întrând într-un conflict militar cu Rusia.

Volodimir Zelenski i-a cerut foarte insistent lui Joe Biden să obţină de la aliaţi o asemenea promisiune oficială într-o convorbire telefonică pe care au avut-o pe 7 iunie, înainte ca Biden să pornească spre Europa.

Discuţiile dintre preşedinţii Rusiei şi Statelor Unite, Vladimir Putin şi, respectiv Joe Biden, se vor desfăşura în trei etape, le-a declarat jurnaliştilor Iuri Uşakov, asistentul liderului rus de la Kremlin.

'În prima parte, au loc convorbirile într-un format restrâns, apoi urmează convorbirile într-un format extins, care vor avea o continuare, la fel, în format restrâns şi în format extins. Apoi, va urma o scurtă pauză pentru ceai şi cafea, după care convorbirile vor continua', a precizat Uşakov. În continuare, a mai spus acesta, fiecare parte va organiza câte o conferinţă de presă pentru preşedinţii lor. Surse de la Kremlin au menţionat faptul că summitul ruso-american la nivel înalt, cu participarea preşedintelui rus, Vladimir Putin, şi liderul de la Casa Albă, Joe Biden, va avea loc la Villa La Grange, într-un ''loc extraordinar de frumos, de pe malul unui lac''.

Întâlnirea va debuta pe 16 iunie, la ora 13:00, ora Genevei, (ora 14:00, ora Moscovei), dar este greu de specificat cât va dura. Referindu-se la decizia de a nu organiza o conferinţă de presă comună cu preşedintele rus, Vladimir Putin, liderul de la Casa Albă, Joe Biden, a specificat că nu este vorba despre un concurs despre care preşedinte vorbeşte mai bine în faţa jurnaliştilor.