VIDEO Haos şi violenţe în Ecuador. Preşedintele şi guvernul au fugit din capitală. Atenţionare de călătorie de la MAE

Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească pe teritoriul Republicii Ecuador că autorităţile din această ţară au instituit sâmbătă starea de asediu în capitala Quito, inclusiv aeroportul internaţional Mariscal Sucre. Printre măsurile adoptate se numără interzicerea completă a circulaţiei persoanelor şi autovehiculelor în spaţiul public.

MAE le recomandă cetăţenilor români care intenţionau să plece în Republica Ecuador, în special în capitala Quito, să îşi amâne călătoriile şi celor rezidenţi în Ecuador, să urmeze indicaţiile autorităţilor locale.

Având în vedere că România nu dispune de reprezentare diplomatică sau consulară de carieră în Republica Ecuador, cetăţenii români aflaţi pe teritoriul acestui stat sunt sfătuiţi să se adreseze Ambasadei României la Lima, în Peru şi să îşi anunţe prezenţa în regiune pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă, precizează MAE într-un comunicat.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Lima +5114409396, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de operatorii Call Center în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă au la dispoziţie telefonul de permanenţă al Ambasadei României la Lima: +51989483013.

Haos în capitală 

Quito, capitala Ecuadorului, aflată la 2850 de metri altitudine se înăbuşă în fumul provenit de la tirurile încrucişate cu rachete artizanale şi grenade lacrimogene, lansate de manifestanţi şi de forţele de ordine, notează AFP.

Este a 12-a zi de criză, de când ţara este paralizată de greve şi blocaje, toate pornite din pricina creşterii preţului carburanţilor .

Preşedintele ecuadorian, Lenin Moreno a decis suprimarea subvenţiilor la carburanţi, ceea ce ar fi adus statului o economie de un miliard trei sute de milioane de dolari. În virtutea acestei măsuri Fondul Monetar Internaţional urma să acorde statului Ecuador un împrumut de patru miliarde două sute de milioane de dolari. Populaţia s-a revoltat însă imediat pentru că preţurile la carburanţi au crescut cu 123 la sută. Ca răspuns la primele manifestaţii de protest, pe data de 4 octombrie, preşedintele a decretat starea de urgenţă, măsură care ar urma să rămînă în vigoare timp de 60 de zile precum şi stare de asediu în jurul instituţiilor puterii, cu 74.000 de militari şi poliţişti desfăşuraţi.

Ecuadorul are 16 000 000 de locuitori şi nu a reuşit să iasă din criza economică profundă în care se zbate de mai mulţi ani. Preşedintele Lenin Moreno îl acuză pe predecesorul său , Rafael Coreea, care a avut un mandate de 10 ani, între 2007 şi 2017,

Populaţia nu pare însă dispusă să accepte măsurile drastice adoptate de Lenin Moreno la cererea Fondului Monetar Internaţional. În ianuarie 2000, tot în contextul unei crize economice, a fost dat jos preşedintele ecuadorian Jamil Mahuad.

Lenin Moreno a părăsit capitala Quito în primele zile ale revoltelor şi s-a retras cu guvernul la Guayaquil (sud-vest), o localitate unde organizaţiile indigene sunt mai puţin prezente. Potrivit unor statistici difuzate de ONU, în jur de 43 la sută din populaţia ţarii este formată din amerindieni. 

12 naţionalităţi indigene sunt recunoscute în Ecuador din 1998 încoace, şi ele se consideră cele mai exploatate, încă de la venirea spaniolilor în regiune, la începutul secolului al 16-lea.

Manifestanţi purtând cagule au incendiat, sâmbătă, sediul inspecţiei generale a finanţelor, în nordul capitalei Quito.

Clădirea a fost atacată cu cocteiluri Molotov şi la, scurt timp, un grup de indivizi, cei mai mulţi cu măşti pe faţă sau căşti de protecţie, au pătruns în interior, provocând distrugeri. Potrivit procuraturii, 34 de persoane au fost arestate.

Alte atacuri au vizat sediile din Quito ale canalului de televiziune Teleamazonas şi jurnalului El Mercurio. Imagini difuzate au arătat ferestre sparte, o maşină incendiată şi o puternică prezenţă poliţienească la faţa locului.

Mişcarea indigenă, vârful de lance al contestării, a dezminţit imediat orice implicare în aceste atacuri, la câteva ore după ce a acceptat public oferta de dialog a preşedintelui Lenin Moreno.

"Vom restabili ordinea în întreg Ecuadorul", a dat declarat sâmbătă preşedintele Moreno, un liberal ales sub etichetă socialistă, invitându-i pe locuitori "să meargă acasă".

Cu o zi înainte, el considerase "esenţial să se reducă violenţa", lansând un apel liderilor indigeni la "dialog direct" pentru "a găsi soluţii" la criza declanşată de decizia sa de a majora cu peste 100% preţul benzinei, în schimbul unui împrumut de 4,2 miliarde de dolari din partea FMI.

"După un proces de consultări cu comunităţile, organizaţiile, popoarele, naţionalităţile şi organizaţiile sociale, am decis să participăm la acest dialog direct", i-a răspuns sâmbătă Confederaţia Naţionalităţilor Indigene din Ecuador (CONAIE).

Organizaţia a acceptat să discute despre "retragerea sau revizuirea decretului", după ce vineri respinsese oferta de dialog, insistând că va participa la acesta numai după "abrogarea" documentului în cauză.

De la 3 octombrie, bilanţul manifestaţiilor este de şase morţi, 937 de răniţi şi 1.121 de arestări, potrivit biroului Avocatului Poporului, entitate publică pentru apărarea drepturilor.

Indigenii - care reprezintă 25% din cei 17,3 milioane de locuitori - resping eliminarea subvenţiilor la carburanţi, care îi loveşte din plin: reprezentând 68% dintre săracii din ţară, ei lucrează mai ales în agricultură şi văd scăpând de sub control cheltuielile cu transportul produselor lor.