Studenților francezi care au făcut Medicina în România, le-ar putea fi interzis rezidențiatul în Franța

Aproximativ 2.000 de studenți la Medicină, care au ales studiul în altă țară, nu își vor putea practica meseria dacă au picat de două ori examenul de admitere în Franța. Regula a fost publicată în Monitorul Oficial al Franței în luna august a anului trecut, noteazp Le Nouvel Observateur.

Potrivit sursei, este vorba de un decret discret, în câteva rânduri, apărute în Monitorul Oficial în plin sezon estival, pe 10 august 2011. Dar, în România, Belgia, Spania, Polonia sau Bulgaria, mai multe mii de studenţi la medicină, respinşi în Franţa şi plecaţi să studieze într-o altă ţară din Europa, îţi ţin încă răsuflarea.

„După mai multe răspunsuri contradictorii, vrem într-adevăr să fim stabiliţi. Cei care au căzut de două ori la concursul de admitere în Franţa, şi este cazul pentru majoritatea dintre noi, nu își vor putea face rezidențiatul în Franța", declara Paul Vara, în al doilea an la medicină la Universitatea din Cluj-Napoca.

Ministerul Sănătăţii a dat asigurări că „această măsură nu va începe să fie aplicată decât pentru studenţii care au suferit un eşec pentru a doua oară în acest an". Ar putea fi, deci, vorba despre studenții restanțieri ai acestui an. Nimeni nu știe, însă, exact, iar studenții nu mai au liniște.

În plus, calendarul examenelor a fost modificat, consursul de rezidențiat programat în august cu obligaţia de a avea deja validat ciclul precedent, ceea ce va fi imposibil din punct de vedere material pentru exilaţi.

Astfel, examenul de rezidențiat pare pregătit special pentru studenții care au terminat facultăți franceze.
„Cred că este o măsură de echitate. Nu este normal ca studenţii să evite sistemul graţie mijloacelor lor financiare", a explicat Djillali Annane, decan la Universitatea Paris Ouest şi coordonator de studii pentru L'Ile de France.

Fără îndoială, dar până acum, în pofida recentei reforme din domeniul studiilor din sănătate, nimeni n-a cerut o reformă a concursului în Franţa, şi el foarte inechitabil.

Un alt argument ar fi acela că „rezultatele foarte proaste ale acestor studenţi la Examens Classants Nationaux, care au înlocuit concursul de internat".
Pregătirea ar fi de proastă calitate în unele din aceste ţări?

„Nu se poate spune aceasta, însă studiile sunt organizate altfel. Am vrea ca studenţii să urmeze acolo cursuri complete", a declarat el.

Această lege este, însă, o încercare de a-i descuraja pe eventualii candidați la examenul de rezidențiat din start. De la introducerea unui „numerus clausus" pentru a deveni medic este vorba mai întăi de o ecuaţie seacă:
7.300 de locuri în 2012 pentru mai mult de 50.000 de candidaţi. Numărul lor a crescut cu 120% în zece ani, profesia atrăgând din ce în ce mai mult, şi tot atât de respinşi gata să găsească o altă cale.

În câţiva ani, micul părâu de exilaţi către ţări unde sita nu cerne atât de aspru s-a transformat într-un veritabil râu. O anchetă efectuată de Quotidien du Médecin a relevat faptul că amfiteatrele belgiene explodează pur şi simplu de tineri francezi, ei fiind între 20 % şi 30 % din cei 3.700 de înscrişi în primul an de curs.
„Suntem acuzaţi că ne cumpărăm diploma, dar, aici, selecţia este puternică, în jur de 20 % dintre candidaţi sunt reţinuţi şi apoi nu este mai scump decât la o şcoală mare", mai spune Paul vara.

Având în vedere acest paradox, cei mai mulți tineri aspiranți la facultăți de Medicină preferă să facă studiile în afara Franței și să se întoarcă în Franța cu diploma odată obținută, pentru a profesa, iar această lege le încurcă planurile.