Libia: Gaddafi se agaţă de putere

Găşti înarmate loiale preşedintelui Muammar Gaddafi terorizează capitala libiană, în timp ce jumătatea de est a ţării este deja în mâinile Opoziţiei. Gaddafi încearcă să păstreze controlul la Tripoli, în ciuda presiunii străzii, a sancţiunilor ONU şi a apelului occidentalilor. Opoziţia vrea să creeze un guvern de tranziţie.

Străzile oraşului sunt aproape pustii, cu excepţia miliţiilor lui Gaddafi, a unor oameni înarmaţi ce poartă haine civile şi a unor tineri care poartă bâte, transmit corespondenţii presei occidentale ajunşi la faţa locului.

Mai citeşte şi:

VIDEO Gaddafi ameninţă: "Urmaţi-mă sau voi arde Libia!" / ONU şi SUA au decis sancţionarea regimului

Regimul lui Muammar Gaddafi a înarmat civilii care îl susţin, a înfiinţat puncte de control şi a trimis patrule înarmate prin capitală, în weekend, pentru a reprima revoltele localnicilor, inspiraţi de succesul rebelilor care au cucerit, practic, jumătatea de est a ţării. Potrivit AP, locuitorii unui cartier din estul oraşului Tripoli au improvizat baricade folosind blocuri de beton, pietre mari şi chiar palmieri tăiaţi pentru a împiedica maşinile pline cu tineri care agită arme automate să pătrundă în această zonă, unde anterior au avut loc proteste.

Jurnalişti invitaţi de Gaddafi

Un localnic, citat de CNN sub protecţia anonimatului, a spus că există „un sentiment ciudat" în Capitală, unde teama de violenţe îi face pe cei mai mulţi oameni să stea în case. "Se simte tensiunea şi anticipezi că se va întâmpla ceva important. Toată lumea aşteaptă", a spus el.

Mai mulţi jurnalişti străini au fost invitaţi de guvern la Tripoli, sâmbătă, pentru prima dată de la începutul revoltelor. Guvernul avea intenţia de a le arăta că situaţia este „normală", însă corespondenţii presei străine au văzut în schimb urme ale rebeliunii: staţii de poliţie arse din temelii, pereţi acoperiţi de grafitti cu mesaje antiguvernamentale, geamuri sparte şi pietre aflate pe străzi.

Jurnaliştii de la agenţia italiană Ansa şi de la cotidianul „Manifesto" au fost invitaţi să viziteze, în compania unui funcţionar al Guvernului, „falsele gropi comune" din capitala libiană, denunţate prin fotografii publicate în lumea întreagă."Gropi comune? Un fals al Al-Jazeera", a declarat funcţionarul, citat de Ansa. „E vorba de morminte săpate în nisip şi acoperite de ciment", a adăugat ghidul.

Crime împotriva umanităţii

Consiliul de Securitate al ONU a aprobat sancţiuni la adresa Libiei, ce includ un embargo privind exporturile de arme, precum şi îngheţarea averilor şi interdicţii de călătorie pentru Muammar Gaddafi, membrii familiei sale şi membrii guvernului libian. În plus, ONU a decis sesizarea Tribunalului Penal de la Haga, în privinţa unor posibile crime împotriva umanităţii săvârşite de Gaddafi.

Preşedintele american, Barack Obama, a declarat că liderul libian şi-a pierdut legitimitatea de a guverna şi trebuie să demisioneze imediat. Marea Britanie a ridicat ieri imunitatea diplomatică de care beneficia Gaddafi, iar liderul italian Silvio Berlusconi a afirmat că Gaddafi a pierdut controlul asupra ţării şi că „baia de sânge trebuie să înceteze".

Opoziţia şi-a găsit lider

Fostul ministru al Justiţiei, Mustafa Abdel Jalil, care a demisionat la 21 februarie, în semn de protest faţă de reprimarea revoltei, intenţionează să creeze un Guvern de tranziţie, însărcinat cu pregătirea alegerilor.

„Guvernul va fi alcătuit din personalităţi militare şi civile şi va funcţiona cel mult trei luni. Ulterior, vor avea loc alegeri corecte", a declarat Jalil.
El este susţinut şi de diplomaţii libieni disidenţi. Jalil a exclus orice negociere cu Gaddafi cu scopul de a-i permite o eventuală plecare din ţară, afirmând că acesta trebuie judecat în Libia.

Petrolul, asigurarea Libiei

Petrolul oferă o asigurare că puterile occidentale nu-şi pot permite să stea deoparte privind cum ţara exportatoare se dezintegrează şi ajunge în situaţia Somaliei sau a Afganistanului, scrie „New York Times". 

Anul trecut, Italia, Germania şi Franţa au cumpărat împreună o proporţie substanţială din producţia zilnică de 1,55 milioane de barili de petrol al Libiei, echivalentă cu 2% din producţia mondială.

Unii experţi se întreabă dacă nu cumva Libia ar putea deveni primul experiment pentru punerea în practică a „responsabilităţii de a proteja" - ideea că ONU ar putea decide dispunerea de forţe pentru a preveni uciderea civililor în eventualitatea unor violenţe pe scară largă.

„Trebuie creat un fel de mecanism care să asigure faptul că oamenii vor preda armele. Nu cred că în Libia există un grup politic care e în stare să facă asta", a declarat Lisa Anderson, preşedintele Universităţii Americane din Cairo şi expertă în problemele Libiei.

Cozi la bănci

Majoritatea martorilor oculari spun că locuitorii din Tripoli se tem să iasă pe stradă. Totuşi, cozi lungi s-au format ieri în faţa băncilor din Tripoli, potrivitunui localnic citat de AFP. Libienii aşteptau să retragă cei 500 de dinari (circa 400 de dolari) promişi de regimul Gaddafi familiilor libiene.

Scenarii post-Gaddafi

Gaddafi a devenit un paria pe plan mondial Foto: AFP

Spre deosebire de Egipt sau Tunisia, Libia nu are o armată puternică, care să substituie temporar lipsa unui guvern, susţin analiştii. Parlamentul (Congresul General al Poporului) e o instituţie care nu are, practic, nicio putere.

Nu există sindicate, partide politice, societate civilă sau agenţii neguvernamentale. Singurul minister puternic este cel al petrolului, de aceea unii specialişti consideră că un nou guvern ar putea fi construit pe baza acestui minister. Niciunul dintre triburi nu are influenţă la nivel naţional, iar Gaddafi a creat intenţionat conflicte între ele. Optimiştii speră că opoziţia va rămâne la fel de hotărâtă ca acum.

„Vacuum politic"

Pesimiştii sunt îngrijoraţi de faptul că unitatea opoziţiei va dura numai  până la înlăturarea lui Gaddafi şi că va urma o vânătoare sângeroasă de vrăjitoare. „Va fi un vacuum politic. Nu cred că oamenii vor lăsa armele şi vor redeveni birocraţi", a spus Lisa Anderson, preşedinta Universităţii Americane din Cairo şi expertă în problemele Libiei, citată de „New York Times".

Cel mai de temut scenariu, dacă revoltele îl vor înlătura pe Gaddafi de la putere, este ca Libia să devină un fel de Afganistan sau un fel de Somalie, un stat neguvernat, unde Al Qaida sau alte grupuri radicale ar putea beneficia de haosul creat. „Am fost îngrijoraţi de la începutul revoltelor de faptul că Al Qaida şi afiliaţii săi vor căuta oportunităţi de a exploata orice situaţie. Aceste grupuri ar avea mai mult succes în Libia decât în Egipt", a declarat un oficial american pentru „New York Times".

Tot mai mulţi români părăsesc Libia

Un angajat al companiei canadiene SNC Lavalin a comunicat cotidianului „Adevărul" că starea muncitorilor români blocaţi în zona Sarir este disperată, iar mesajul său este „un strigăt de ajutor".

„Reprezentanţii Lavalin din Libia îşi bat joc de muncitorii români de la Sarir şi nu vor să ne primească în tabăra de maximă siguranţă, motivând că nu au spaţiu", ne-a povestit muncitorul român, care susţine că şeful taberei, Jean Roy, şi unul dintre managerii companiei au refuzat să-i cazeze pe români, deşi au promis Ministerului de Externe de la Bucureşti că vor face acest lucru. „Aceşti canadieni sunt inconştienţi şi ne tratează ca pe nişte animale", a mai spus angajatul Lavalin.

Convoi cu 94 de persoane

MAE precizează că a luat legătura cu firma canadiană, care a anunţat că va organiza, în cursul zilei de astăzi, un convoi către Egipt pentru cei 94 de români de la Sarir Wellfield şi Sarir Plant, care au dorit să se repatrieze. Conform precizărilor companiei, aceştia vor fi ulterior repatriaţi pe cale aeriană. Alţi 45 de români au ajuns ieri dimineaţă la Bucureşti, aduşi de aeronava C-130 HERCULES. Ieri după-amiază, 26 de români s-au îmbarcat pe fregata britanică HMS Cumberland, urmând a fi transportaţi în Malta.

Alţi 26 de cetăţeni români au fost îmbarcaţi şi urmează a fi transportaţi pe ruta Malta-Budapesta de un avion pus la dispoziţie de Ungaria, iar mai mulţi români s-au îmbarcat din portul Ras Lanuf la bordul unui feribot aparţinând Federaţiei Ruse. În prezent, numărul cetăţenilor români evacuaţi din Libia este de aproximativ 334.