Idei LSRS(3): Dezvoltarea durabilă a României - un obiectiv greu de atins

În contextul actual, când România a fost lovită puternic de criză, se află sub monitorizarea organizațiilor financiare internaționale, iar coeziunea socială pare să lipsească, dezvoltarea durabilă este un deziderat dificil de atins. Nu imposibil însă.

În completarea dosarului Rezervoarele româneşti de idei din ediţia curentă, FP România a cerut unor tineri experţi din cadrul LSRS să-şi prezinte ideile referitoare la proiectele pe care România le-ar putea face în contul Strategiei UE pentru Dunăre şi să facă recomandări pentru o politică de dezvoltare durabilă pentru România.

În condițiile socio-economice dificile cu care se confruntă România în prezent, mai e posibilă implementarea unei strategii de dezvoltare durabilă a țării conform parametrilor prestabiliți? Această întrebare de importanță națională frământă gândirea specialiștilor din domeniul dezvoltării durabile. Motivul principal: constrângerile actuale de resurse vor influența atingerea obiectivelor de dezvoltare stabilite prin strategia de dezvoltare a țării în vigoare în prezent.

Încă înainte de aderarea la Uniunea Europeană, în 1997-1999 autoritățile publice de la București adoptaseră o strategie națională de dezvoltare durabilă sub egida Programului ONU pentru dezvoltare.  După aderare, s-a consolidat cadrul conceptual în domeniu prin dezvoltarea actualei strategii naționale, adoptată la 12 noiembrie 2008 de Guvernul României, conform principiilor si practicilor din domeniu de la nivelul UE. În strategie sunt conturate obiectivele strategice pe domenii și subdomenii și sunt oferite idei și soluții necesare și/sau recomandate în vederea atingerii lor. Scopul central vizează reducerea decalajelor existente între nivelul de dezvoltare durabilă de la noi și nivelul mediu de dezvoltare de la nivelul UE. Astfel, luând în calcul indicatorul principal privind convergența în termeni reali PIB/locuitor la paritatea de cumpărare standard, se țintește ca în 2013 PIB-ul/locuitor de la noi din acel an să depășească jumătate din media UE de la nivelul anului 2008. Pentru 2020 se dorește ca nivelul din România să atingă pragul de 80% din media indicatorului de la nivelul UE din 2020 pentru ca în 2030 să depășească ușor media UE din 2030.

Realiste, nerealiste, sau poate îndrăznețe aceste obiective? În mod incontestabil pentru ca ele să fie atinse, România trebuie cât mai rapid posibil să reintre pe făgașul creșterii economice, a unei creșteri durabile bazată pe management performant în toate sectoarele activității socio-economice. În plus, pentru că aceste obiective sunt raportate la situația altor state membre UE, ritmul de creștere al indicatorilor dezvoltării durabile în România trebuie să depășească ritmul de creștere din celelalte state membre. Cum va fi posibil ca subobiectivele îndrăznețe stabilite pe domenii în strategia națională, precum educație și pregătire profesională, sănătate, dezvoltare rurală, cercetare și inovare și dezvoltarea capacitații administrative, să fie atinse când au loc masive reduceri de fonduri, personal și expertiză?  A face mai mult cu mai puțin este dificil într-o societate și economie ca a noastră care caută să se regăsească. Nu imposibil însă. Acest lucru necesită însă înlocuirea acelor proceduri, practici și sisteme ineficiente și iresponsabile din administrația publică și din mediul privat și încurajarea companiilor să inoveze și să folosească resursele neregenerabile cu înțelepciune și a celor regenerabile cu curaj.

Sorin Dan a absolvit un master în Politici publice și administrative la Universitatea Amherst.