Final de summit la Varşovia. Aliaţii se declară uniţi în faţa Rusiei, îşi anunţă sprijinul pentru lupta împotriva Statului Islamic şi consolidează flancul estic

Summitul NATO de la Varşovia şi-a încheiat sâmbătă lucrările, în marja cărora aliaţii au luat o serie de decizii cruciale pentru asigurarea păcii şi securităţii blocului militar, printre care trecerea scutului antirachetă de la Deveselu sub egida NATO, înfiinţarea unei brigăzi multinaţionale în ţara noastră, desfăşurarea a patru brigăzi suplimentare în ţările baltice şi Polonia, dar şi implicarea directă în lupta împotriva Statului Islamic.

La finalul lucrărilor, liderii au adoptat Declaraţia de la Varşovia privind Securitatea Transatlantică.

„Acţionăm împreună, pentru a asigura apărarea teritoriilor şi populaţiilor noastre şi pentru valorile noastre comune. Uniţi prin legătura noastră transatlantică puternică şi prin angajamentul nostru faţă de democraţie, libertate individuală, drepturile omului şi statul de drept, NATO va continua să lupte pentru pace, securitate şi stabilitate în tot spaţiul euro-atlantic, în concordanţă cu principiile Cartei ONU“, se arată în documentul publicat pe site-ul Alianţei.

Liderii au subliniat că, în prezent, statele europene se confruntă cu numeroase provocări în domeniul securităţii, printre care terorismul, acţiunile Rusiei şi instabilitatea din Orientul Mijlociu şi nordul Africii.

„Apărarea colectivă rămâne responsabilitatea fundamentală a NATO. Capacitatea noastră de disuasiune şi apărare se bazează pe un melanj adecvat de capacităţi nucleare, convenţionale şi de apărare antirachetă“, au adăugat liderii în declaraţia finală.

În acest sens, NATO a preluat vineri comanda scutului american antirachetă în Europa. Prin preluarea controlului asupra scutului antirachetă de către NATO, statele europene vor fi responsabile de o parte din finanţarea sistemului.

De asemenea, NATO a decis să trimită câte un batalion multinaţional în Estonia, Lituania, Letonia şi Polonia, pentru a spori capacitatea de disuasiune în faţa unei Rusii tot mai agresive. România va lua parte la batalionul din Polonia, potrivit preşedintelui Klaus Iohannis.

„Vom transforma o brigadă românească într-o brigadă multinaţională pentru a consolida prezenţa NATO pe flancul sud-estic“, a precizat vineri secretarul general al NATO.

Marea Britanie s-a angajat să trimită 650 de militari, dintre care 500 în Estonia şi 150 în Polonia. Canada a anunţat în urmă cu câteva zile că va trimite 1.000 de militari, în timp ce Belgia şi Franţa urmează să desfăşoare fiecare câte 150 de militari. Batalionul din Letonia va fi sub comandament canadian, cel din Lituania sub comandament german, cel din Estonia sub comandament britanic, iar batalionul din Polonia va avea comandament american.

Jens Stoltenberg a atras, totodată, atenţia asupra nevoii unui dialog transparent cu Rusia, care nu poate şi nu ar trebui să fie izolată în raport cu NATO. Însă desfăşurarea prin rotaţie de pe flancul estic şi sudic reprezintă o măsură a aliaţilor pentru a descuraja orice agresiune, în special din partea ruşilor.

În marja summitului, liderii au subliniat că apărarea cibernetică este o prioritate şi au aprobat o aprofundare a cooperării cu UE în mai multe domenii, printre care războiul hibrid.

În ceea ce priveşte flancul sudic, aliaţii s-au declarat îngrijoraţi de „arcul de instabilitate“ din Orientul Mijlociu şi nordul Africii. În acest sens, NATO va începe antrenarea militarilor irakieni, va sprijini Libia şi Iordania şi va oferi susţinere directă coaliţiei internaţionale care luptă împotriva grupării jihaidste Statului Islamic.

„Vom oferi susţinere directă în lupta împotriva ISIS (Statul Islamic - n. red.). Toţi aliaţii fac deja parte din coaliţia globală împotriva ISIS. Acum am decis în principiu ca aeronavele de supraveghere aeriană AWACS ale NATO să ofere susţinere directă“ coaliţiei, a anunşat secretarul general al NATO.

Jens Stoltenberg a precizat că aeronavele vor zbura în spaţiul aerian internaţional şi în cel turc, ceea ce le va permite să monitorizeze Siria şi Irakul de la distanţă.

În cadrul lucrărilor de sâmbătă, liderii NATO au aprobat şi lansarea unei operaţiuni maritime de menţinere a securităţii în apele Mării Mediterane, sub numele de „Sea Guardian“. 

Potrivit lui Jens Stoltenberg, operaţiunea va avea obiective ample, inclusiv în ceea ce priveşte monitorizarea situaţiilor de risc, combaterea reţelelor implicate în traficul de migranţi sau a ameninţărilor teroriste şi menţinerea libertăţii de navigaţie.

Liderii NATO au mai convenit sâmbătă, în marja summitului de la Varşovia, să îşi prelungească misiunea Resolute Support din Afganistan şi după anul 2016 şi să îi asigure finanţarea până în 2020.

Mai mult, aliaţii, cu excepţia SUA, au promis aproape un miliard de dolari pentru susţinerea forţelor din Afganistan.

În ceea ce priveşte Ucraina şi Georgia, liderii NATO au dat asigurări că uşa rămâne deschisă.

Totodată, Jens Stoltenberg i-a cerut sâmbătă Rusiei să pună capăt sprijinului militar, politic şi financiar acordat rebelilor separatişti din estul Ucrainei.

Potrivit Reuters, Stoltenberg a făcut aceste afirmaţii într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko.

Stoltenberg, de acord cu extinderea Grupului de la Vişegrad pentru a include şi România

Pe de altă parte, secretarul general al NATO a sugerat că este de acord cu extinderea Grupului de la Vişegrad, pentru a include şi România, propunere formulată după anunţarea rezultatelor referendumului privind ieşirea Marii Britanii din UE.

Întrebat dacă este de acord cu această propunere, Stoltenberg a răspuns: „Salut faptul că diferiţi aliaţi NATO colaborează în diferite cadre şi, de fapt, NATO a încurajat aliaţii să lucreze împreună“.

El a precizat că o cooperare între statele membre va permite creşterea interoperabilităţii şi la reducerea costurilor.

„Există multe tipuri de cooperare între aliaţii NATO, ceea ce arată puterea Alianţei“, a conchis el.

Grupul de la Vişegrad este o organizaţie de cooperare formată în 1991 din patru state central-europene: Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria, asociere similară uniunii economice vest-europene Benelux. Iniţial, cele patru state şi-au coordonat eforturile pentru o integrare cât mai rapidă în Uniunea Europeană, ceea ce au şi reuşit în 2004.

România a dorit să adere la acest grup încă de la început, dar a fost refuzată din cauza mineriadelor.

Documentul final conţine mai multe referiri la prezenţa NATO în zona Mării Neagre

„Ca parte a structurii de forţe a NATO, a fost stabilit în România comandamentul unei divizii multinaţionale pentru Sud-Est, care va prelua comanda unităţilor de integrare ale forţelor NATO şi pentru a oferi opţiuni flexibile de comandă şi control regional“.

Un alt paragraf al declaraţiei finale consemnează dezvoltarea de către NATO a unei „prezenţe avansate în partea de sud-est a teritoriului Alianţei. Măsuri corespunzătoare, adaptate regiunii Mării Negre, inclusiv iniţiativa românească de a înfiinţa o brigadă multinaţională pentru a ajuta la îmbunătăţirea formării integrate a unităţilor aliate aflate în subordonarea comandamentului Diviziei Multinaţionale din Sud-Est“.

Mai devreme, Jens Stoltenberg a declarat că NATO va lua decizii în legătură cu o eventuală prezenţă navală sporită în Marea Neagră în această toamnă, după ce strategii militari vor evalua situaţia.

„Am decis ieri (vineri - n. red.) că le vom cere strategilor noştri militari să ofere sfaturi în legătură cu o prezenţă navală sporită şi cu o prezenţă aeriană sporită deasupra Mării Negre. Pe baza acestor sfaturi, vor fi luate decizii în toamnă“, a spus el.

Declaraţia finală consemneză şi trecerea în subordinea NATO a comandamentului asupra sistemului antirachetă din Europa, inclusiv sistemele Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) care sunt instalate la baza de la Deveselu (România).

Summitul de la Varşovia a adus 18 preşedinţi şi 21 de premieri pe stadionul polonez unde au loc cele mai multe lucrări ale aliaţilor.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, după încheierea lucrărilor summitului NATO, că reuniunea din Polonia a fost un succes major pentru România, care şi-a atins toate obiectivele ce au fost fixate în cadrul mandatului stabilit de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Următoarea reuniune la vârf va avea loc în 2017, în Belgia, la noul cartier general al Alianţei.