Croaţia şi-a pierdut răbdarea

Cu doar câteva luni înainte de încheierea negocierilor de aderare la UE, doar 25 % din croaţi mai cred că intrarea în Uniune e un lucru bun, potrivit unui sondaj Gallup efectuat în mai multe ţări din Balcanii de Vest.

Dacă ar avea loc acum un referendum privind aderarea, 43 % din croaţi ar spune „nu", faţă de 38 % favorabili integrării.

Cazul Croaţiei confirmă astfel un paradox recurent: pe măsură ce o ţară se apropie de faza finală a apropierii de UE, sprijinul popular pentru proces se diminuează. Până acum, Croaţia este singura ţară din regiune care a avansat cu negocierile. Cererile de deschidere a negocierilor depuse de alte ţări balcanice au fost amânate de către Comisie, deşi două treimi din populaţiile locale susţin aderarea. Un exemplu este Kosovo: e singura ţară care nu are încă un „contract" formal cu Bruxelles-ul, dar 87 % din kosovari susţin cu ardoare aderarea la UE.

Preşedintele croat, Ivo Josipovic, explică scăderea entuziasmului popular prin durata prea mare a negocierilor, care a provocat o oarecare nemulţumire şi temeri privind pretenţiile viitoare ale UE,  după intrarea ţării în familia europeană. Croaţia a demarat negocierile în 2005 şi, până acum, deţine recordul în privinţa duratei. Slovacia, Lituania şi Letonia au fost considerate pregătite după doi ani. Bulgaria şi România au aderat după trei ani şi jumătate, deşi au fost considerate mai puţin pregătite decât este azi Croaţia.

Criza economică şi încetinirea procesului sunt, fără îndoială, de vină. Josipovic a reamintit că datoria guvernului croat, dar şi a forţelor pro-europene din ţară, este să explice populaţiei că nu are o perspectivă mai bună de dezvoltare decât aderarea la UE. Ministerul de Externe croat a contestat şi sondajul Gallup, dat publicităţii la Bruxelles, afirmând că 65 % sunt favorabili UE. Cu toate acestea, Comisia nu a dat Zagrebului o dată fixă pentru aderare. Mai rău, e invocat, oficios, anul 2013 sau 2014.