INFOGRAFIE Ce aşteaptă lumea de la summitul NATO

Crearea unei noi infrastructuri de-a lungul graniţei estice a Alianţei, situaţia din Ucraina şi retragerea trupelor din Afganistan, principalele teme de discuţie la reuniunea la nivel înalt  de la la Newport, Ţara Galilor.

Şefi de stat şi de guvern din 28 de ţări membre ale NATO, precum şi lideri din 33 de ţări partenere ale Alianţei şi din state care participă la misiunea din Afganistan (ISAF), se reunesc, joi şi vineri, într-un luxos complex hotelier din Newport, în apropiere de Cardiff, iar măsurile de securitate sunt şi ele pe măsură. Atunci când s-a fixat acest summit, ameninţarea din partea Rusiei nu se simţea la adresa unor state mbre şi finndcă se împlineşte 65 de ani de existenţă a NATO, Alianţa şi-a a ales ca temă principală a acestui summit retragerea trupelor internaţionale din Afganistan după 12 ani de război şi configurarea misiunii de instruire a forţelor de securitate afgane, prevăzută pentru 2015, şi care va implica prezenţa în această ţară a circa 14.000 de militari ai Alianţei. 

România vrea prezenţă aliată permenentă

În contextul actual, dezbaterile şi reuniunile bilaterale vor fi dominate de criza din Ucraina, după anexarea, în martie, a provinciei Crimeea de către Rusia şi recenta incursiune a trupelor ruse în estul Ucrainei. De altfel, situaţia din Ucraina va fi discutată, astăzi,  în prima zi a reuniunii, iar la discuţii va participa şi preşedintele Poroşenko.
 

O întâlnire între şeful statului ucrainenan şi liderii american, britanic, german, francez şi italian urmează să aibă loc joi dimineaţa, înainte de deschiderea summitului NATO în Ţara Galilor, a anunţat o sursă oficială, relatează AFP.

Liderul ucrainean Petro Poroşenko se va întâlni, joi dimineaţa, cu premierul britanic David Cameron, preşedintele american Barack Obama, şeful statului francez François Hollande, cancelarul german Angela Merkel şi premierul italian Matteo Renzi, a anunţat o sursă guvernamentală britanică.

"Reuniunea le va oferi liderilor posibilitatea de a auzi evaluarea preşedintelui Poroşenko asupra situaţiei din teren şi discuţiilor cu preşedintele (rus Vladimir) Putin", a anunţat sursa menţionată.
 

Purtătorul de cuânt al Casei Albe, Josh Earnest, a declarat că statele membre NATO vor discuta şi despre crearea unei noi infrastructuri de-a lungul graniţei estice a Alianţei cu ocazia acestui summit.

„Preşedintele, alături de membri ai echipei sale de securitate naţională, vor discuta o serie de probleme ce vor analiza nevoile statelor membre NATO, inclusiv modalităţi de a răspunde războiului hibrid şi altor ameninţări asimetrice“, le-a spus Earnest jurnaliştilor.

Oficialul american a refuzat să comenteze cu privire la eventuala participare militară a SUA în cadrul forţelor de reacţie ale NATO. România, reprezentată de preşedintele Traian Băsescu, va susţine în cadrul reuniunii o prezenţă militară permanentă a NATO pe teritoriul ţării noastre, aşa cum au cerut şi Polonia şi Ţările Baltice, a declarat premierul Victor Ponta.  Şi ofensiva din nordul Irakului a grupării jihadiste Statul Islamic se va afla pe ordinea de zi a summitului, la care va fi abordată şi tema contribuţiei financiare a statelor membre la bugetul pentru apărare.

Obama promite ajutor Ucrainei, Moldovei şi Georgiei

Tot în cadrul acestui summit, vor primi „statut special“ cinci ţări, însă nu şi Ucraina, care a cerut acest lucru. Mai mult guvernul de la Kiev a aprobat, ieri, o hotărâre în care propune renunţarea la statutul de ţară “în afara blocurilor militare” şi orientarea spre integrarea în NATO. Potrivit cotidianul suedez „Svenska Dagbladets“, ţările care vor obţine acest statut sunt Suedia, Finlanda, Australia, Georgia şi Iordania.

Acest statut le permite extinderea posibilităţilor de cooperare în domenii precum cercetarea militară, participarea la planificarea de manevre şi exerciţii ale forţelor de reacţie rapidă. Ieri, în Estonia, preşedintele american Barack Obama a afirmat că NATO trebuie să ajute la întărirea securităţi Ucrainei, Moldovei şi Georgiei, adăugând că Alianţa trebuie să lase uşa deschisă pentru noi membri pentru a contracara ceea ce el a numit agresiunea Rusiei. De altfel, Republica Moldova a fost invitată pentru prima dată să participe la o reuniune la nivel înalt a Alianţei Nord-Atlantice.

Barack Obama şi David Cameron, poziţie comună privind temele în dezbatere

 Preşedintele american, Barack Obama, şi premierul britanic, David Cameron, afişează o poziţie comună în vederea susţinerii Ucrainei faţă de Rusia, într-un editorial publicat joi de cotidianul „The Times“, citat de AFP.

"Rusia a încălcat regulile odată cu anexarea ilegală şi autoproclamată a Crimeei şi odată cu trimiterea de trupe în teritoriul ucrainean, ameninţând şi subminând bazele unui stat suveran", scriu cei doi lideri.

"În timp ce Rusia încearcă să forţeze un stat suveran să-şi abandoneze dreptul la democraţie şi să-i hotărască viitorul folosind arme, noi trebuie să sprijinim dreptul Ucrainei de a-şi decide propriul viitor democratic şi să continuăm eforturile pentru a consolida mijloacele Ucrainei", continuă ei.

Acest editorial, publicat cu puţin timp înainte de deschiderea summitului NATO, afirmă că Alianţa ar trebui să se instaleze "permanent" în Europa de Est, cu o forţă de reacţie rapidă alcătuită din forţe speciale tereste, aeriene şi maritime care ar putea "fi mobilizate oriunde în lume foarte rapid".

Obama şi Cameron îndeamnă celelalte state membre NATO să respecte obiectivul de a consacra cel puţin 2% din PIB pentru cheltuieli militare, cu scopul a de arăta că "rezoluţia noastră colectivă este mai solidă ca oricând".

Pe de altă parte, editorialul subliniază că Washingtonul şi Londra "nu vor slăbi în hotărârea lor de a-i înfrunta" pe extremiştii din cadrul grupării Statul Islamic ce acţionează în Irak şi Siria şi care au ucis doi ostatici americani şi ameninţă cu uciderea unui cetăţean britanic.

"Dacă teorirştii cred că ne vom pleca în faţa ameninţărilor lor, ei nu pot decât să se înşele în continuare. Ţări ca Marea Britanie şi Statele Unite nu se vor lăsa intimidate de către asasini barbari", avertizează cei doi lideri.