Care vor fi principalele teme la Summitul NATO? Ce decizii sunt acum negociate?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
xd

Se aşteaptă măcar câteva decizii foarte precise care să confirme ruptura faţă de ce-a fost surprinzător şi neplăcut, vă amintiţi de şocul creat de Trump care vorbea despre Alianţă ca fiind „depăşită“, sau de Macron care constata intrarea acesteia în „moarte cerebrală“.

Mesajul lui Biden va încerca să repare starea de spirit deloc prietenoasă creată între aliatul american şi europeni, venind acum cu semnale foarte clare care să dovedească hotărârea clară de a acţiona în favoarea unei organizaţii puternice şi credibile.

Lucru de care este foarte mare nevoie deoarece, trebuie reamintit acest lucru, acest Summit va intra în istorie cu totul altfel decât toate cele care l-au precedat: este vorba despre prima reuniuniune a liderilor acestui colos politic şi militar după decizia americană, urmată de întreaga Alianţă, de retragere completă din Afganistan. O înfrângere care pune punct celei mai mari şi mai lungi misiuni din istoria NATO, 20 de ani de eforturi uriaşe, pierderi umane importante şi cheltuieli militare de ordinul sutelor de miliarde de dolari, cu rezultatul de acum cunoscut.

În acest context, discuţiile şi deciziile care vor fi enumerate în Comunicatul final puteau fie să răspundă unei liste destul de lungi de astecte problematice, fie să încerce un joc diplomatic mai dificil, adică „să deschidă un nou capitol în istoria Alianţei, punându-se de acord asupra unui demers ambiţios şi cu orizont larg pentru ceea ce va însemna agenda NATO 2030“. După ce a afirmat aceste lucru, Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO, a mai spus că participanţii la acest Summit se află în faţa unui moment extrem de important în care Alianţa trebuie să răspundă provocărilor care-i stau în faţă, cu „"Rusia şi China sfidând ordinea internaţională bazată pe regulile statului de drept, continuarea ameninţării teroriste, atacurile cibernetice sofisticate, tehnologiile care permit intervenţii disruptive şi schimbările climatice“.

Nu este vorba nicidecum de un conglomerat de schimbări minore, ci totul se va integra iniţiativei de reformă a NATO, „ambiţioasa agendă transatlantică pe problemele securităţii şi apărării“.

NATO 2030 strategic reflection process A fost lansat pe 8 iunie 2020 ca proces de reflecţie strategică asupra modului în care NATO urmează se adaptaze la „noua normalitate“. Sunt enunţate trei mai obiective pentru adaptarea NATO: să devină o organizaţie mai puternică pe plan militar, mai puternică pe plan politic şi să adopte o perspectivă mai globală. Pentru a rămâne puternică în timp de se adaptează provocărilor reprezentate de perspectiva anului 2030, Alianţa „trebuie să-şi continue adaptarea şi să se concentreze pe modul în care să răspundă unui mediu de securitate în rapidă evoluţie“. În pregătirea acestui Summit 2021 şi în contextul demersului NATO 2030, NATO a lansat o consultare amplă în scopul de a găsi noi modalităţi de abordare şi idei novatoare pentru procesul de adaptare NATO şi organizarea priorităţilor sale. În acest sens, Secretarul General a numit un Grup independent de experţi de mare renume, un grup de tineri lideri politici precum şi un grup de experţi de vârf în domeniul tehnologiilor emergente. Nu a fost selectat nimeni din România.

Luni, se va anunţa formarea unor noi centre care să vizeze o cooperare tehnologică mai solidă între ţările aliate, susţinută de un nou Fond pentru inovare care să sprijine companiile şi iniţiativele aflate la început de activitate.

Pe agenda lucrărilor vor fi înscrise ca puncte distinctive nevoia de a suţine ordinea internaţională bazată pe statul de drept, inclusiv prin aprofundarea de parteneriate şi planuri pentru întărirea capacităţilor şi pregătirii comune între aliaţi şi parteneri.

Se va anunţa dezvoltarea Conceptului Strategic al NATO şi, în acest cadru, pentru prima oară în şapte ani, liderii NATO îşi vor anunţa acordul privind o nouă politică de apărare cibernetică.

Liderii NATO vor aproba propunerile strategice cunoscute acum sub numele de NATO 2030 care vizează structurarea Alianţei în acord cu noile priorităţi ale timpului nostru, asta incluzând mai multe consultări politice într-o lume multipolară post Războiul Rece; un document „master“ de planificare, adus la zi, concentrat pe subiectul care pare să fie cel mai preocupant, adică acele noi tehnologii cu care se pot ataca infrastructurile critice ale oricări ţări. Va fi o dezvoltare despre care se spune că va fi spectaculoasă şi în care NATO va investi foarte mult în urmăroare perioadă. Ce a făcut până acum în domeniu, găsiţi în Raportul anual 2020 NATO ADVISORY GROUP ON EMERGING AND DISRUPTIVE TECHNOLOGIES. Un subiect care va fi figura pe lista priorităţilor majore pentru Alianţă în Comunicatul final urmând să se dea mai multe detalii despre ceea ce va însemna „innovation generator“, o structură care se discută intens în ultimele 18 luni.

dd

Vă spuneam că în discuţiile de luni se va regăsi tema financiară, deosebit de importantă şi urgentă, liderii NATO urmând să recomande cheltuirea a cel puţin 2% din PIB pentru sectorul apărării. Ca parte a programului de reformare a NATO, este posibil ca ei să fie de acord şi cu o mărire a contribuţiei naţionale la finanţele NATO, asta cu toate că Franţa ar fi fi transmis îngrijorările sale.

Foarte interesant, în acord şi cu agenda de priorităţi a Uniunii Europene, adoptând un plan privind lupta împotriva schimbărilor climatice în care se pare că se va anunţa dorinţa NATO ca, pe viitor, să reducă numărul marilor exerciţii militare şi să insiste asupra pregătirii trupelor în medii climatice mai dificile şi în condiţii extreme.

Să vedem care va fi formularea finală a paragrafelor prind China şi Rusia, evident cel mai dificile şi delicate în actualul context. Relţia cu Rusia pare să se mai fi tensionat cu un nivel după ce secretarul general al NATO a anunţat că Alianţa refuză invitaţia de a participa la Conferinţa pe teme de securitate de la Moscova (22-24 iunie):

Suntem gata să continuăm un dialog real cu Rusia, dar pentru noi este important să folosim canalele şi platformele agreate pentru a continua acest dialog - a spus Jens Stoltenberg... Pentru a fi siguri că avem un dialog care chiar funcţionează. Din această cauză, am luat iniţiativa de a invita Rusia la o reuniune a Consiliului NATO-Rusia. Până în acest moment, Rusia nu a răspuns pozitiv, dar între noi există un dialog permanent şi sper ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să putem reuni Consiliul NATO-Rusia pentru un dialog, pentru că acesta este platforma pentru un dialog între NATO şi Rusia“.

Este evident că se aşteaptă un răspuns care să liniştească lucrurile. Poate nu la tot ce compune actuala criză, dar măcar să dechidă senzaţia că punctul central al crizei este luat în considerare în marea negociere care urmează. Biden anunţa extrem de corect această miză fundamentală, scriind pentru Washington Post chiar înaintea începerii turneului său european:

Asta este chestiunea definitorie a timpului în care trăim. Pot oare alianţele democratice şi instituţiile care au influenţat într-atât de mult secolul trecut să-şi dovedească acum capacitatea în faţa ameninţărilor şi adversarilor din ziua de azi? Şi în această săptămână, în Europa, ni se oferă şansa să dovedin că da“.

Poate. Şi depinde cât timp ţine miracolul.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite