Avocaţii europeni, obligaţi să dezvăluie afacerile clienţilor

Curtea Europeană de Justiţie spune că avocaţii din ţările UE nu mai pot miza pe confidenţialitate în cazul afacerilor veroase Avocaţii care observă că activităţile economice ale

Curtea Europeană de Justiţie spune că avocaţii din ţările UE nu mai pot miza pe confidenţialitate în cazul afacerilor veroase

Avocaţii care observă că activităţile economice ale clienţilor lor ar putea avea legătură cu operaţiuni de spălare a banilor trebuie să sesizeze autorităţile din ţara respectivă, a decis ieri Curtea Europeană de Justiţie, informează Reuters.

Curtea Europeană de Justiţie consideră că această nouă regulă nu împietează asupra dreptului cetăţenilor de a avea parte de o judecată dreaptă, întrucât avocaţii şi notarii trebuie să semnaleze autorităţile numai în cazul în care clientul este implicat în transferuri de proprietăţi ce ar putea fi "acoperirea" unei operaţiuni de spălare a banilor. Avocaţii nu vor fi implicaţi în procedurile judiciare. "Fără astfel de măsuri, nu mai putem lupta împotriva operaţiunilor mafiote", se argumentează în explicaţia adiţională a deciziei de la Luxemburg.

Decizia a fost provocată de Baroul belgian, care a solicitat ca anumite părţi din prevederile europene referitoare la lupta împotriva crimei organizate să poată fi evitate pe plan local, pe motiv că avocaţii trebuie să asigure confidenţialitatea afacerilor clienţilor, în virtutea dreptului la o judecată echitabilă a acestora. Curtea din Luxemburg a precizat însă că toţi avocaţii din UE trebuie să respecte legea privind tranzacţiile financiare sau imobiliare, personale sau ale firmelor la care sunt asociaţi clienţii lor. "Aceste activităţi sunt publice, iar semnalarea lor către autorităţi nu implică avocatul în nicio procedură judiciară şi, în consecinţă, nu are nicio legătură cu dreptul clientului la o judecată dreaptă", se mai spune în justificare.

Cel mai înalt tribunal al UE

Curtea Europeană de Justiţie este cel mai înalt tribunal al UE, care are un rol echivalent cu cel al curţilor supreme locale, dar numai în privinţa interpretării legilor UE. Aici, statele pot fi reclamate de către Comisia Europeană că nu respectă legile , dar şi statele membre pot reclama abuzurile Comisiei. Spre deosebire de alte instituţii europene, CEJ are sediul în Luxemburg. Din ianuarie 2007, Curtea Europeană este formată din 27 de judecători, din statele membre, şi din opt avocaţi generali, care au mandate de şase ani.