Drepturile omului pot fi clasificate în mai multe moduri, în funcţie de obiectul clasificării, cum ar fi activitatea vitală a persoanei, momentul apariţiei lor, persoanele cărora le aparţin, posibilitatea restricţionării lor, înscriere în documente originale etc..

 

  1. Clasificarea în funcţie de activitate

 

Drepturile omului clasificate în funcţie de activitatea persoanelor sunt: drepturi civile, drepturi politice, drepturi economice şi drepturi culturale.

Drepturile civile şi politice sunt grupate împreună şi se găsesc în articolele 3-21 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi în Convenţia Internaţională asupra Drepturilor Civile şi Politice.

Drepturile civile sunt cele care privesc dreptul la viaţă, libertatea şi securitatea persoanei, oferind persoanei protecţie împotriva violenţei fizice, torturii şi tratamentelor inumane, arestării arbitrare, detenţiei, exilului, sclaviei şi servituţii, restricţionării libertăţii de mişcare şi libertăţii de gândire, conştiinţă şi religie, interferenţei cu dreptul unei persoane la viaţă privată şi cu dreptul la proprietate.

Drepturile politice se referă la libertatea de expresie, libertatea de asociere şi adunare, dreptul de a face parte din guvernul unei ţări, dreptul de a vota şi de a fi votat.

La fel, drepturile economice şi drepturile culturale sunt grupate împreună alături de cele sociale în articolele 22-28 ale Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi în Convenţia Internaţională asupra Drepturilor Economice, Sociale şi Culturale.

Drepturile economice şi sociale se găsesc menţionate în articolele 22-26 ale Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, reprezentând condiţii vitale pentru o viaţă prosperă. Ele se referă la dreptul la proprietate, dreptul la muncă liberă aleasă, dreptul la un salariu demn şi corect, dreptul la o limitare rezonabilă a orelor de muncă şi drepturi sindicale.

Drepturile sociale se pot găsi în articolele 6-14 ale Convenţiei Internaţionale asupra Drepturilor Economice, Sociale şi Culturale şi întrunesc un minim necesar pentru un nivel adecvat de trai: dreptul la sănătate, dreptul la adăpost (cazare), dreptul la mâncare, dreptul la servicii sociale şi dreptul la educaţie.

Drepturile culturale sunt: dreptul de a participa liber la viaţa culturală a comunităţii, dreptul a beneficia de evoluţiile ştiinţifice şi dreptul de a beneficia de interesele morale şi materiale ce rezultă din orice operă ştiinţifică, literară sau artistică pentru care persoana în cauză este autor. Aceste drepturi se regăsesc în articolele 27 şi 28 ale Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, articolul 15 din Convenţia Internaţională asupra Drepturilor Economice, Sociale şi Culturale şi articolul 27 din Convenţia Internaţională asupra Drepturilor Civile şi Politice.

 

  1. Clasificarea în funcţie de momentul apariţiei

Clasificarea în funcţie de momentul apariţiei se referă la drepturile omului ca fiind generaţionale: drepturi de prima, a doua şi a treia generaţie. Ideea drepturilor generaţionale a fost dezvoltată de avocatul francez Karel Vasak.

Drepturile de primă generaţie sunt, în principiu, civile şi politice, şi protejează cetăţeanul de acţiunile excesive ale statului. Printre ele se numără: dreptul la viaţă, egalitatea în faţa legii, libertate de exprimare, dreptul la un proces echitabil, libertatea de religie şi dreptul la vot. O parte din acestea sunt înscrise în cadrul convenţiilor internaţionale.

Drepturile din generaţia a doua obligă statul la o acţiune menită să sprijine respectarea şi îndeplinirea acestor drepturi. Acestea se referă la egalitate şi privesc, în principiu, drepturile economice, sociale şi culturale.  Printre ele se numără: dreptul la a fi angajat în condiţii juste şi favorabile, dreptul la hrană, dreptul la adăpost (cazare) şi sănătate (servicii medicale), securitate socială şi suportul acordat şomerilor.

Drepturile din a treia generaţie sunt privite ca fiind progresive şi, în mare, neoficiale. Printre acestea se numără: dreptul la auto-determinare, dreptul la dezvoltare economică şi socială, dreptul la moştenire culturală, dreptul la resurse naturale etc..

 

 

  1. Alte clasificări ale drepturilor omului

 

Drepturile omului pot fi clasificate în mai multe moduri, care reies, în principiu, din contextul dat. În acest caz putem avea:

  1. Drepturi referitoare la normele sociale:
  • Drepturi naturale
  • Standarde morale
  • Drepturi scrise

 

  1. Drepturi care privesc individualizarea subiectului acestora:
  • Drepturi individuale
  • Drepturi ale individului
  • Drepturi colective

 

  1. Drepturi referitoare la subiectul special al acestora:
  • Drepturile refugiaţilor
  • Drepturile femeii
  • Drepturile copilului
  • Drepturile persoanelor cu disabilităţi
  • Drepturile persoanelor fără stat
  • Drepturile persoanelor aflate în mijlocul unui conflict armat
  • Drepturile prizonierilor
  • Drepturile muncitorilor
  • Etc.

 

  1. Drepturi în funcţie de universalitate sau fixarea acestora în norme internaţionale sau convenţii:
  • Drepturile fundamentale
  • Drepturile derivate

 

  1. Drepturi cu restricţionare în timp
  • Drepturi absolute
  • Drepturi relative

 

  1. Drepturi în funcţie de rolul Statului în asigurarea acestora
  • Drepturi negative
  • Drepturi pozitive

 

- Va urma -


Ana Budeanu este juristă. A absolvit un master în Drepturile Omului la Universitatea Nottingham din Marea Britanie


Partea a III-a din serie:

Totul despre drepturile omului III - O scurtă istorie a drepturilor omului II