Avem foarte mult de învăţat de la o ţară ca Finlanda, care, pe de o parte are resurse naturale importante pe care şi le exploatează. Fac aceste exploatări cu cele mai mari standarde în ce priveşte protejarea mediulu, folosind cianuri în exploatarea aurului, dar fără să polueze”, a declarat Victor Ponta, conform ziare.com.

Prim-ministrul se referea, în mod indirect, la mina Kittila din Laponia, o mină de aur ce utilizează aceeaşi tehnologie de extracţie şi prelucrare a minereului ca şi cea ce ar uma să fie folosită la Roşia Montană. În toţi aceşti ani, unul din argumentele reprezentanţilor RMGC şi al susţinătorilor proiectului a fost tocmai faptul că tehnologia de prelucrare cu cianuri e folosită cu succes în alte părţi ale globului, unul din locurile date ca exemplu fiind mina Kittila din Finlanda.

Deşi ultimele explorări privind existenţa unor zăcăminte aurifere în zonă s-au încheiat în anul 1991, exploatarea aurului la mina din Kittila a început în anul 2008, în două cariere de suprafaţă, iar din anul 2009 exploatarea se face şi prin intermediul galeriilor subterane. Tehnologia de prelucrare a minereurilui folosită este asemănătoare cu cea ce se doreşte a fi utilizată la Roşia Montană. Mina este deţinută tot de o companie canadiană, Agnico Eagle Mines Limited, cu operaţiuni în Canada, Finlanda şi Mexic.

Însă, asemănările se opresc aici. Există câteva diferenţe esenţiale între proiectul de la Roşia Montană şi mina Kittila din Finlanda:

1.  Dimensiunea minelor:

  • Conform datelor publicate pe site-ul companiei Agnico Eagle, la mina Kittila zăcământul este estimat la 4,8 milioane de uncii (136 tone), la o concentraţie de 4,5 grame per tonă. Extragerea aurului presupune procesarea a 33 milioane de tone de minereu. Conform raportului anual pe anul 2009 al RMGC, la Roşia Montană extragerea aurului presupune procesarea a 214,9
    milioane de tone de minereu
    , la o concentraţie medie de 1,46 grame per tonă;
  • De asemenea, dacă se compară adâncimea carierelor: Mina Kittila -150 metri. Roşia Montană - 400 metri sub nivelul centrului istoric, adică peste 700 metri excavaţie în cariera Carnic, se poate constata cu uşurinta diferenţa de dimensiune între cele două proiecte;
  • La Roşia Montană, concentraţia de aur este mult mai slabă şi, deci, este nevoie să fie excavat mult mai mult minereu pentru a obţine o cantitate de aur asemănătoare.
     

2.  Cantitatea de cianură:

  • Tot conform agnicoeagle.com, la mina Kittila se utilizează aproximativ 300 de tone de cianură pe an. La Roşia Montană s-ar utiliza peste 13.000 de tone de cianură pe an, adică de peste 43 de ori mai mult decât în cea mai mare mină de aur din Europa.
     

3.  Localizare:

  • Mina Kittila se află la peste 36 km în linie dreaptă şi peste 55 km pe şosea de localitatea Kittila. La Roşia Montană, cele patru cariere propuse de proiectul RMGC se afla în imediata vecinătate a localităţii Roşia Montană, numeroase case intrând în zona de impact şi fiind vizate de expropriere şi demolare. Iazul de decantare de pe valea Cornei aflat în spatele unui baraj de rocă de 185 metri înălţime este la doar 2 km în amonte de oraşul Abrud (cu 5.000 de locuitori);
  • În timp ce mina Kittila se afla în tundra arctică, într-o zonă pustie, la o distanţă considerabilă de orice localitate, proiectul de la Roşia Montană se va implementa într-o zonă populată, cu un peisaj natural deosebit.
     

4.  Patrimoniul cultural:

  • În timp ce construcţia minei Kittila nu a afectat în niciun fel patrimoniul cultural finlandez, având în vedere ca aceasta a fost construită în pustiu, aşa cum s-a arătat, proiectul Roşia Montană va conduce la dispariţia mai multor vestigii antice de pe teritoriul uneia din cele mai vechi localităţi atestate documentar din România. Din cauza faptului că masivul Carnic va fi exploatat, dinamitat, vor fi distruse unele din cele mai valoroase galerii romane, medievale şi premoderne, cu faimoasele corande (camere de exploatare de peste 300 m înălţime) şi camere cu pilieri, sisteme hidraulice romane ş.a.m.d, pe care le conţine.

 

Având în vedere toate acestea, comparaţia celor două proiecte nu se constituie într-un argument în favoarea exploatării de la Roşia Montană, ci mai degrabă într-unul contra. Prin amploarea sa, proiectul Roşia Montană reprezintă unul din cele mai mari proiecte miniere din lume, însă cu un randament extrem de scăzut (vezi concentraţia scăzută de aur). Este cert, însă, că prin implementarea acestui proiect s-ar provoca o pierdere definitivă a unei părţi importante a patrimoniului cultural naţional, pierdere ce nu poate fi suplinită prin „eforturi de ecologizare” sau despăgubiri baneşti.

Material de Cosmin Octavian, Intern FP România.   

Surse: Wikipedia, Enciclopedia Liberă, www.agnicoeagle.com, www.rmgc.ro, Roşia Montană – Un îndreptar, regăsit aici, Raportul Comisiei pentru Salvarea Roşiei Montane din ASE, regăsit aici, Articol de Raul Mureşan, pentru ziare.com, regăsit aici