Acum s-a întâmplat la Hanau. Pentru a treia oară în decurs de câteva luni, în Germania s-au impus ura şi nebunia. În iunie 2019, politicianul conservator Walter Lübcke a fost ucis în faţa propriei sale case, din cauza angajamentului său pentru refugiaţi. La Halle, în luna octombrie a anului trecut, doar uşa stabilă a unei sinagogi l-a împiedicat pe un extremist de dreapta să producă o baie de sânge în lăcaşul de cult în care se aflau mulţi credincioşi evrei. Iar acum, un bărbat a ucis zece oameni la Hanau, lângă Frankfurt. El răspândise într-o înregistrare video mesaje rasiste şi teorii conspiraţioniste, înainte de a ucide mai mulţi oameni aflaţi în două cafenele cu narghilea şi de a-şi omorî, în final, propria mamă, ca apoi să se sinucidă.

Teren fertil pentru ucigaşi în mijlocul societăţii

Redactoarea-şefă DW, Ines Pohl

Redactoarea-şefă DW, Ines Pohl

Aceşti făptaşi au ceva în comun: ura faţă de tot ce nu se potriveşte cu definiţia lor etnicistă a Germaniei. Indiferent dacă erau în contact între ei, cu alţi extremişti de dreapta, cu alte grupări de extremă dreaptă sau nu: Germania trebuie să accepte că această escaladare a urei a ajuns în inima ţării noastre. Politicienii şi societatea civilă trebuie să se confrunte cu faptul că ideologiile rasiste, misogine şi de extremă dreaptă, considerate, din nou, acceptabile în multe cercuri, sunt un teren fertil pentru aceşti ucigaşi.

Aceste crime nu trebuie privite ca fapte singulare, izolate. Indiferent dacă această violenţă antiumană se îndreaptă împotriva politicienilor cosmopoliţi, a evreilor sau a musulmanilor: crimele sunt expresia unui fenomen care poate să se răspândească, din nou, în climatul societăţii germane. Ele sunt un teribil semnal de alarmă că trebuie să verificăm dacă statul mai dispune de instrumentele adecvate pentru a-şi îndeplini sarcina suverană de a proteja securitatea individuală a tuturor cetăţenilor. Şi anume, aşa cum o stipulează legea fundamentală a Germaniei: indiferent de origine, religie şi sex.                  

Ura şi nebunia din internet aduc moartea

Aşadar, ce măsuri pot fi luate pentru a sparge bula de ură şi nebunie din internet? Pentru că internetul nu e un cosmos virtual al sărmanelor suflete dezorientate, care pot să se zbenguie după bunul lor plac, sub protecţia libertăţii de informare. Atacurile de la Hanau sunt o altă dovadă că instigarea la ură xenofobă nu rămâne fără urmări, ci poate să ucidă.                 

Politica trebuie să reacţioneze clar, rapid şi fără echivoc. Nu doar cu nişte vorbe. Pentru că altfel, situaţia ar putea să escaladeze, la un moment dat, iar în final, miza să fie chiar ceea ce caracterizează statul nostru de drept, cu drepturile libertăţii individuale pe care le garantează. Cancelara federală a găsit cuvintele potrivite. Angela Merkel are dreptate când spune că "rasismul e o otravă". Dar diagnosticul nu e de ajuns. Răspunsul trebuie să fie o chemare la luptă împotriva tuturor ideologiilor antiumane! Şi împotriva răspândirii lor în internet. Această răspundere nu poate fi delegată doar companiilor Facebook, Twitter sau altor mari concerne. 

Articol publicat de Deutsche Welle