Ucraina: „Operaţiunea antiteroristă“, un eşec la o lună de la declanşare
0
Operaţiunea "antiteroristă" lansată de către Kiev cu scopul de a prelua controlul asupra estului Ucrainei de la separatişti proruşi pare să fie un eşec, la o lună de când a fost lansată, constată AFP.
"Operaţiunea s-a dovedit ineficientă deoarece forţele ucrainene nu erau pregătite pentru aşa ceva", tranşează expertul militar Mikola Sungurovski.
Iaroslav Gonciar, adjunctul comandantului Batalionului Azov, o unitate de voluntari integrată în Garda Naţională ucraineană, are mai multe explicaţii pentru acest eşec: "trădarea poliţiei şi opoziţia populaţiei, la nivel local, alături de incompetenţa celor care planifică operaţiunile".
Operaţiunea lansată la 13 aprilie avea obiective precise, şi anume dezarmarea rebelilor proruşi, eliberarea clădirilor ocupate (primării, sedii ale administraşiei regionale, poliţiei şi serviciilor secrete) şi restabilirea autorităţii Kievului în regiunile Doneţk şi Lugansk, situate la frontiera cu Rusia şi în care trăiesc aproximativ şapte milioane de oameni.
În prezent, regiunile Doneţk şi Lugansk, care formează împreună Donbas, scapă şi mai mult controlului Kievului, în comparaţie cu situaţia de acum o lună. Proruşii au preluat puterea în majoritatea oraşelor şi controlează o bună parte din aceste teritorii, cu excepţia notabilă a posturilor de la frontiera cu Rusia şi bazelor militare.
Duminica trecută, "republicile populare" autoproclamate la Doneţk şi Lugansk au organizat un referendum asupra independenţei lor, iar "republica" de la Doneţk a cerut Kremlinului să fie "alipită" la Rusia, o cerere la care, pentru moment, nu a primit răspuns.
Încă de la începutul "operaţiunii antiteroriste", forţele loiale Kievului au arătat că nu erau în măsură să lupte în mod eficient împotriva insurgenţilor, în decurs de câteva zile mai multe elicoptere aparţinând armatei fiind doborâte, iar blindate uşoare şi tancuri grele au fost capturate de către rebeli, după ce au fost oprite într-un sat de către o mulţime ostilă - imagini umilitoare pentru armata ucraineană.
"Întocmirea bilanţului acestei operaţiuni nu are sens. Nu există niciun rezultat major, iar forţele ucrainene nu au absolut deloc mijloacele necesare restabilirii ordinii în regiune", afirmă, la Kiev, Volodimir Fesenko, de la Centrul de Studii Politice Penta.
În opinia sa, operaţiunea militară nu va fi în niciun caz suficientă pentru soluţionarea problemei. "Nu va fi posibilă păstrarea Donbasului cu forţa. Acest lucru va fi posibil numai prin negocieri", adaugă el, subliniind asupra necesităţii implicării în proces a elitelor locale, în frunte cu miliardarul Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina, care este "pivotul" economic al estului ucrainean.
Dacă operaţiunea militară nu este dublată rapid de negocieri, "Donbasul se va transforma încet-încet în Transnistria", o regiune separatistă prorusă din Republica Moldova, care nu este recunoscută de către nimeni, subliniază Fesenko.
"Şi există variante şi mai rele: un război lung şi o escaladare a violenţei, adică scenariul iugoslav", avertizează expertul.
Preşedintele Turcinov face apel la populaţie să susţină trupele guvernamentale
Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a făcut vineri apel la populaţia regiunilor Doneţk şi Lugansk, din estul rusofon al ţării, să susţină operaţiunea specială dusă de trupele guvernamentale împotriva insurgenţilor proruşi, subliniind că acţiunile separatiştilor ameninţă atât viaţa, cât şi bunăstarea cetăţenilor, relatează agenţia de presă Interfax-Ukraina.
„Aceste acţiuni teroriste ale separatiştilor lovesc în primul rând în cetăţenii noştri. Fac apel la populaţia din Doneţk şi Lugansk: este necesar să susţineţi operaţiunea antiteroristă ca să încheiem odată cu aceşti separatişti“, a făcut apel Oleksandr Turcinov, de la tribuna Radei Supreme (parlamentul unicameral ucrainean), reunită vineri în sesiune plenară.
Banca Naţională şi-a suspendat activitatea în Lugansk şi Doneţk
O situaţie deosebit de periculoasă se înregistrează în prezent la Lugansk şi Doneţk, care şi-au declarat independenţa în urma referendumurilor controversate de duminica trecută, a afirmat preşedintele interimar ucrainean, menţionând că acţiunile separatiştilor nu doar că ameninţa integritatea fizică a cetăţenilor, ci şi bunăstarea lor. Astfel, a spus el, a fost blocată posibilitatea ca statul să asigure plata pensiilor şi salariilor în regiune.
Banca Naţională a Ucrainei şi-a suspendat joi orice activitate în cele două regiuni, invocând ameninţări din partea separatiştilor.
„Direcţia teritorială a Băncii Naţionale a primit o solicitare din partea autoproclamatei republici Doneţk pentru eliberarea unei sume considerabile în numerar. În cazul unui refuz, separatiştii au ameninţat cu represalii“, a explicat serviciul de presă al Băncii Naţionale a Ucrainei.
Din raţiuni de securitate, angajaţii filialei din Doneţk a Băncii Naţionale au fost evacuaţi, iar toate activităţile au fost suspendate.
Astfel de acţiuni ale separatiştilor fac imposibilă funcţionarea sistemului bancar din regiune, ceea ce ar putea duce la un impas în plata pensiilor şi a salariilor pentru angajaţii din sectorul public şi mineri, precum şi pentru alte segmente ale populaţiei, a avertizat preşedintele interimar al Băncii Naţionale a Ucrainei, Vladimir Krotiuk. El a mai spus că există riscul perturbării activităţii întreprinderilor şi în sfera comercială.
Rezistenţa informaţională anunţă că mai multe detaşamente de militari ucraineni care au activat în Irak au fost trimise în estul Ucrainei şi sunt deja în apropierea punctelor unde au loc acţiuni anti-teroriste împotriva separatiştilor ruşi.
„Republica Populară Doneţk“ îşi deschide graniţa cu Rusia
„Republica Populară Doneţk“ intenţionează să-şi deschidă duminică, 18 mai, graniţa cu Rusia, a anunţat autoproclamatul guvernator, Pavel Gubarev, pe contul său de Facebook, citat de presa ucraineană.
Gubarev a convocat un miting important pentru duminică la Doneţk, când, potrivit propriilor afirmaţii, vor fi adoptate o serie de decizii importante. Militanţii proruşi intenţionează să deschidă frontiera cu Rusia şi să solicite unităţilor militare dislocate pe teritoriul Doneţkului fie să depună jurământ de credinţă populaţiei Republicii Populare Doneţk, fie să plece .
„Apelul nostru civil va fi adresat grănicerilor ucraineni, angajaţilor de la punctele vamale, unităţilor militare de pe teritoriul republicii. Ei trebuie fie să treacă fără întârziere în subordinea organelor de putere ale Republicii Populare Doneţk, fie să-şi părăsească slujba şi să se transfere în alte regiuni“, scrie Gubarev.
„Această cerinţă se aplică tuturor angajaţilor de la graniţa ruso-ucraineană, celor din aeroporturi ţi turnuri de control şi unităţilor militare ucrainene din Doneţk“, a mai spus Gubarev, fără să precizeze ce se va întâmpla dacă aceştia nu se vor conform ordinului său.
Naţiunile Unite au constatat că situaţia drepturilor omului a înregistrat "o deteriorare alarmată" în estul Ucrainei, se arată într-un raport ONU dat publicităţii vineri la Kiev, relatează AFP.
În raport sunt enumerate "numeroase exemple specifice de crime, tortură, bătăi, răpiri, acţiuni ţintite de intimidare şi câteva cazuri de hărţuire sexuală, cea mai mare parte comise de către grupări antiguvernamentale bine organizate şi bine înarmate în estul ţării".
În document sunt denunţate "hărţuiri" şi "persecuţii" vizând tătarii din Crimeea, o minoritate musulmană din peninsula ucraineană anexată în martie de către Rusia.
Timoşenko cere referendum pentru aderarea la NATO şi UE
Cu mai puţin de două săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale, fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko, şi candidat la funcţia supremă în stat, a propus ca odată cu scrutinul prezidenţial de pe 25 mai să se organizeze şi un referendum privind aderarea ţării sale la NATO şi UE, scrie RIA Novosti. Conform unui anunţ făcut joi de formaşiunea condusă de Iulia Timoşenko, Batkivşcina, candidata la preşedinţie a formulat această idee la o reuniune a Consiliului bisericilor şi organizaţiilor religioase din Ucraina.
„Dacă vrem să avem pace, atunci trebuie să devenim parte integrantă a lumii democratice. Această problemă trebuie lămurită într-un referendum naţional ucrainean. Acesta din urmă trebuie să se desfăşoare în paralel cu alegerile prezidenţiale. Trebuie să luăm o decizie definitivă privind statutul Ucrainei ca stat unitar, aderarea la UE şi participarea la sistemele colective de menţinere a păcii. Trebuie să facem o alegere istorică“, a spus Iulia Timoşenko.
Un alt candidat la preşedinţia Ucrainei, Petro Poroşenko, considerat favoritul scrutinului, declara la începutul lunii aprilie că în rândul populaţiei ucrainene nu există încă o susţinere suficientă pentru o eventuală aderare la NATO, o astfel de opţiune fiind sprijinită de numai 39% dintre ucraineni.
Trupele ruse aşteaptă ordinul să intre pe teritoriul ucrainean
Trupele ruse care se află dislocate la graniţa cu Ucraina ar fi primit ordinul de a fi pregătite pentru o intervenţie pe teritoriul ucrainean, potrivit unui expert militar de la Kiev, citat de agenţia de presă ucraineană Unian. „Conform informaţiilor pe care le deţinem, comandanţii unităţilor militare ruse au primit ordinul să fie pregătiţi pentru o operaţiune de pace în Ucraina“, susţine Dmitri Tîmciuk, şeful Centrului pentru studii politice şi militare de la Kiev şi iniţiatorul platformei „Rezistenţa informaţională“.
El a adăugat că trupele ruse, care se găsesc în zona de 100 kilometri de frontiera cu Ucraina, se îndreaptă către graniţa cu Lugansk, regiune din estul ţării care, alături de regiunea Doneţk, şi-a autoproclamat independenţa în urma referendumului din 11 mai, referendum considerat ilegal de către Kiev şi comunitatea internaţională.
Statele Unite au amenintat că vor "însângera“ economia rusă deja într-o situaţie dificilă din cauza sancţiunilor internţionale, dacă Rusia va împiedica organizarea alegerilor prezidenţiale în Ucraina , la 25 mai, cruciale pentru viitorul ţării, scrie AFP.
Se încarcă comentariile...
