Ucraina, în aşteptarea cancelarului german Olaf Scholz. Germania vizează sporirea ajutorului economic, dar îşi menţine refuzul de a furniza arme letale

Cancelarul german Olaf Schulz

Guvernul german are în vedere sporirea ajutorului său economic pentru Ucraina, dar îşi menţine refuzul de a-i livra arme letale, a indicat duminică o sursă guvernamentală de la Berlin, în ajunul vizitei la Kiev a cancelarului Olaf Scholz, notează AFP.

Berlinul examinează ''dacă încă avem, pe plan bilateral, posibilităţi pentru a contribui la un sprijin economic'', a subliniat sursa respectivă, într-o perioadă când sporesc tot mai mult temerile privind iminenţa unei invazii ruse.

Începând din 2014, Germania a furnizat Ucrainei ajutoare în valoare de aproape 2 miliarde euro.

Într-un interviu acordat duminică postului public german de radio, ambasadorul Ucrainei la Berlin, Andrii Melnik, a solicitat un plan de ajutor ''de mai multe miliarde'' de euro, care să fie anunţat în timpul vizitei cancelarului Olaf Scholz la Kiev.

Pe o listă furnizată de Ucraina pe fondul temerilor legate de o posibilă invazie rusă, există ''unul sau două lucruri care pot fi privite mai atent'', a declarat sursa citată. Potrivit media germane, această listă include un număr de arme neletale, precum sisteme electronice de urmărire, echipament pentru deminare, costume de protecţie, echipamente digitale radio şi echipament pentru vederea pe timp de noapte.

Deşi ţine cont situaţia politică, Berlinul va trebui să evalueze disponibilitatea unor astfel de elemente, care ar putea fi necesare pentru Bundeswehr (armata germană), a adăugat sursa.

Actuala coaliţie guvernamentală germană, care şi-a preluat mandatul în decembrie 2021, a rămas fermă în a se opune furnizării de arme letale Ucrainei, în pofida tensionării relaţiilor dintre Kiev şi Moscova.

Recent, ministrul german al apărării Christine Lambrecht a promis trimiterea a 5.000 căşti de protecţie pentru armata ucraineană. 

Cancelarului german Olaf Scholz la Moscova se va deplasa la Kiev şi Moscova pe 14 şi 15 februarie, în încercarea de a calma tensiunile dintre NATO şi Rusia.

Are putea fi ultimele negocieri înaintea unei invazii a Rusiei în Ucraina, spun unii analişti. 

La Moscova, Scholz se va întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin pentru a purta discuţii bilaterale.

Cancelarul german Olaf Scholz îi va vorbi preşedintelui rus Vladimir Putin despre “consecinţele dure” ale unui eventual atac asupra Ucrainei, la întâlnirea de săptămâna viitoare, dar nu se aşteaptă la rezultate, a afirmat o sursă din guvernul Germaniei, potrivit Reuters.

“Cancelarul va spune clar că orice atac asupra Ucrainei va avea consecinţe dure şi că nu trebuie subestimată unitatea dintre Uniunea Europeană, SUA şi Marea Britanie”, a afirmat sursa guvernamentală.

Scholz îi va spune lui Putin că masarea trupelor la frontieră poate fi interpretată doar “ca o ameninţare”. “Nu mă aştept la rezultate concrete, dar aceste discuţii directe sunt importante”, a precizat sursa citată.  

Vizita va fi totuşi umbrită de decizia Rusiei din 3 februarie de închidere a biroului local al radiodifuzorului internaţional german Deutsche Welle (DW) şi oprirea programelor sale, ca represalii pentru interzicerea difuzării canalului de ştiri RT în limba germană.

Postul german a numit „absurdă” mişcarea Rusiei şi a promis că va continua să transmită.

Dar conflictul din Ucraina a readus în prim-plan gazoductul Nord Stream 2. Germania este într-o situaţie ingrată în privinţa crizei din Ucraina fiindcă importă jumătate din necesarul de gaz din Rusia. 

Un detaliu interesant este următorul: 10 la sută din rezervoarele de gaz din Germania aparţin unor firme din subordinea concernului rus Gazprom, controlat de Kremlin. Acestea sunt umplute, potrivit lui Sebastian Bleschke, la doar 17 la sută din capacitate. Restul depozitelor sunt umplute în proporţie de 50 la sută.