„Time“: Criza gunoiului din Grecia, o metaforă pentru o economie la pământ

Groapă ilegală de gunoi de lângă oraşul Tripoli FOTO AFP

Negativul unei imagini idilice despre peisajele Greciei: pescăruşii dau roată nu apelor de un albastru cristalin ale Mării Egee, ci unui peisaj întunecat şi murdar, în care oameni şi câini se luptă pentru resturi din gunoi. Groapa de gunoi din oraşul Fyli primeşte o parte destul de mare din cele 6.000 de tone de gunoi produs în fiecare zi în regiunea Attica, din care face parte şi Atena, şi care reprezintă 35% din întreaga populaţie a ţării.

Excesul de gunoi din Grecia a devenit unul dintre cele mai vizibile şi ascuţite simptome ale crizei economice. Un raport al Comisiei Europene de anul trecut anunţa că Grecia este cea mai puţin eficientă ţară din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte implementarea directivelor pentru manevrarea deşeurilor. Ţara încă îngroapă 80% din gunoiul ei, în timp ce media în UE este de 38%, iar anumite state membre au dezvoltat reciclarea şi recuperarea pentru a reduce cantitatea care ajunge în pământ la mai puţin de 1%, notează „Time“.

Mai mult, peisajul Greciei este încă acoperit de sute de locuri în care se aruncă ilegal gunoi. Acest lucru nu doar că ameninţă sănătatea publică şi mediul înconjurător, ci şi pune în pericol prospectele de recuperare ale economiei naţionale aflate de ceva vreme în suferinţă. Comisia Europeană a spus în luna februarie că va relua procesele cu Grecia, propunând penalizări pe zi de 71.193 de euro pentru fiecare din cele 396 de locuri ilegale de aruncare a gunoiului care, ori sunt încă active, ori n-au fost curăţate şi reabilitate.

Revoltele din Kreatea

Soluţia pe termen scurt ar fi crearea mai multor gropi de gunoi „sanitare“, însă o singură încercare de acest fel în regiunea Attica a provocat proteste stradale. În decembrie 2010, Keratea, un orăşel adormit de vreo 10.000 de suflete, aflat în sudul capitalei, a explodat de furie împotriva planurilor guvernamentale de a săpa o nouă groapă de gunoi la periferia lui.

Locuitorii din Kreatea protestează împotriva construcţiei unei gropi de gunoi, 29 martie 2011 FOTO AFP

Timp de 128 de zile, cetăţeni s-au luptat cu poliţia, aruncând cu cocktailuri Molotov printre bombele lacrimogene ale forţelor de ordine, incendiind buldozere şi chiar săpând o tranşee de doi metri adâncime de-a lungul arterei principale care leagă Atena de Lavrio.

Având loc la doar câteva luni de la prima salvare financiară a Greciei, revolta din Keratea a fost folosită de politicieni şi de activiştii de toate felurile, de la cei de extremă stânga până la cei de extremă dreapta, ca model de nesupunere civilă împotriva politicilor guvernamentale care aruncă pe umerii poporului costurile reparării eşecurilor elitei. Alţii au văzut în aceste evenimente un simptom extrem al unei decăderi masive a legii şi ordinii din ţară şi au solicitat o etalare de forţe din partea statului. Oricare ar fi cazul, scandalul a scos în evidenţă distrugerea relaţiilor dintre guvern şi popor într-o epocă a colapsului bancar naţional şi a austerităţii dure impusă de politicile externe.

Proiecte de viitor, îngropate sub tone de gunoi

Astăzi, la peste doi ani de la sfârşitul ostilităţilor din Keratea, cu ajutorul unui episcop local, nu există nicio groapă de gunoi operativă acolo. Anul trecut în luna august, EDSNA, asociaţia guvernamentală responsabilă cu deşeurile, a aprobat construcţia a patru dispozitive de procesare a deşeurilor în regiunea Attica, ridicate prin parteneriate între stat şi companii private la un cost estimativ de peste 425 de milioane de euro. EDSNA nici măcar nu a anunţat lista scurtă de candidaţi pentru trei din cele patru proiecte, inclusiv pentru cel din Keratea, spune „Time“.

„Ne încadrăm în plan. Lista pentru Keratea va fi anunţată în curând. Acestea sunt printre cele mai mari proiecte de dezvoltare din ţară şi, sperăm să încheiem licitaţiile pentru toate cele patru proiecte până la sfârşitul anului“, spune Yannis Sgouros, preşedintele EDSNA şi responsabilul cu Attica.

Rapiditatea este esenţială. Groapa de gunoi de la Fyli, încă singura groapă de gunoi legală care operează în Attica, este un testament al aranjamentelor existente şi al nefuncţionării lor. Bande întregi de oameni care caută prin gunoaie fac raiduri zilnice în acest loc. Caută, în special, cupru şi fier, pe care le extrag dând foc cablurilor şi altor obiecte, în acest fel, otrăvind atmosfera. Bandele i-au atacat, de câteva ori, pe cei care lucrează la salubritate şi, cel puţin patru membri ai bandelor, au decedat în timp ce scormoneau prin gunoaie, fiind îngropaţi de buldozerele care aruncau pământ pentru a acoperi gunoiul. 

Zona gropii de gunoi a fost deja extinsă pentru a-i prelungi durata. Sgouros susţine că mai are cel puţin doi ani de funcţionare. Tot Sgouros recunoaşte că ţelurile sale nu vor fi îndeplinite dacă instituţiile guvernamentale nu vor grăbi ritmul implementării a noi stabilimente şi nu vor avea abordări mai eficiente a acestei probleme. 

Curăţarea regiunii Attica va reprezenta un avantaj pentru mediu şi o impulsionare a activităţii economice într-o ţară în care cheltuielile pentru infrastructură au scăzut enorm în timpul crizei. Dar, dacă interzicerile şi procedurile blocate nu vor permite lucrurilor să se mişte mai repede în următoarele câteva luni, criza gunoiului se va adânci, tensiunile locale vor creşte şi reputaţia deja fragilă a Greciei, drept un loc unde investitorii au doar de pierdut, se va înrăutăţi, conchide „Time“.