Terorismul de extremă dreaptă a luat o amploare îngrijorătoare în Germania. Membri ai structurilor de forţă, suspectaţi de complicitate

Terorismul de extrema dreaptă a provocat moartea unui politician în Germania şi pune ameninţări serioase la adresa altora. Românul Octavian Ursu, noul primar al oraşului Görlitz, se află sub protecţia poliţiei la puţin peste o lună de la preluarea mandatului.

Cazul Lübcke, produs după alte agresiuni împotriva unor politicieni, a stârnit un val de indignare în Germania. Acum întrebarea este dacă Guvernul va răspunde terorismului de extrema dreaptă, un flagel în amploare, scrie Peter Kuras, scriitor, traducător şi editor, în „The Foreign Policy“.

Uciderea lui Walter Lübcke, fostul prefect găsit mort la 2 iunie în faţa casei sale, în apropiere de Kassel, landul Hessa (centru), este un caz emblematic al amplificării ameninţărilor din partea extremei drepte germane. Deşi poliţia a cerut populaţiei să nu emită ipoteze despre mobilul crimei, principalul suspect s-a dovedit a fi un bărbat condamnat pentru violenţe de natură rasistă şi aflat în legătură cu grupuleţe neonaziste.

Fost membru al Uniunii Creştin Democrate (CDU, centru-dreapta), Lübcke era unul dintre actorii importanţi de pe scena politică locală din Germania. Evident, nu era apreciat de toţi, mai ales de extrema dreaptă. A intrat în atenţia neonaziştilor în 2015, în plină criză a refugiaţilor. Atunci, la o adunare publică la Lohfelden, a anunţat construcţia unui centru de găzduire pentru imigranţi şi a respins temerile inoculate de militanţii anti-imigranţi. El a subliniat că Germania este o ţară fondată pe valori creştine, în special pe generozitatea faţă de sărmani. „Cei care nu împărtăşesc aceste valori au libertatea să părăsească ţara“, a declarat el. A doua zi de la acest discurs, a primit peste 350 de e-mailuri, care mergeau de la injurii şi calomnii până la ameninţări cu moartea. A fost plasat sub protecţia poliţiei, dar în van. A murit din cauza unui glonţ recepţionat în cap.

Walter Lübcke

Politicienii germani, cel puţin trei mesaje de ameninţare pe zi

Cazul Lübcke nu este unul izolat. Mai mulţi politicieni germani au avut de-a face cu ameninţări similare în ultimii ani. Unii dintre ei au fost agresaţi, cum s-a întâmplat cu primarul din Köln, Henriette Reker, atacată cu cuţitul şi grav rănită în centrul oraşului, la 17 octombrie 2015, sau cu primarul din Altena, Andreas Hollstein, care s-a trezit cu o armă albă la gât în seara zilei de 27 noiembrie 2017 şi a fost salvat de la moarte de personalul restaurantului cu specific turcesc în care intrase să ia cina atunci.

Burkhard Jung, primarul din Leipzig, spune că politicienii germani se confruntă zilnic cu cel puţin trei mesaje de ameninţare, cei mai expuşi fiind cei de la nivel local.

Este un fenomen periculos care ia amploare pe fondul anemiei statului german şi complicităţii unor membri ai structurilor de forţă.

Reţele neonaziste în rândul forţelor de ordine germane

La 28 iunie, presa dezvăluia că o organizaţie identificată drept Nordkreuz are o listă a morţii cu 25.000 de politiceni liberali sau de stânga. Şi mai grav, grupul respectiv este format din membri ai structurilor de forţă: poliţişti şi militari. Ori, o anchetă ajunsă în public în decembrie 2018 arăta că agenţi de poliţie din Frankfurt folosesc simboluri naziste pe mesageriile lor. Unul dintre ei a trimis, prin fax, mesaje cu conţinut rasist şi ameninţătoare la adresa avocatei unei victime a Subteranei Naţional-Socialiste (NSU). Într-unul dintre aceste mesaje, el o avertizează că îi va ucide fiica în vârstă de doar doi ani. Mesajele erau semnate „NSU 2.0“.

În acest context, mulţi germani le reproşează autorităţilor că închid ochii în faţa terorismului de extrema dreaptă. Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV) este acuzat chiar de complicitate cu membri ai ei.

Tanjev Schulz, profesor de jurnalism la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz, constată că în imaginarul colectiv german terorismul este asociat în general stângii.

Fracţiunea Armata Roşie şi seria de asasinate politice pe care le-a comis sunt încă memoria germanilor, în timp ce multă lume nu îşi mai aminteşte actele terorismului neofascist, precum atentatul de Oktoberfest de la München (1980).

Scultz este de părere că această orbire în faţa terorismului de extrema dreaptă explică apatia autorităţilor, care întârzie să recunoască că cele zece crime comise de NSU începând cu anii 2000 au fost opera unei organizaţii teroriste.

Autorităţile germane au încercat să reducă ancheta la trei membri cheie ai organizaţiei: Uwe Mundlos, Uwe Böhnhardt şi Beate Zschäpe. În plus, au refuzat să ia în considerare elemente tangibile care arată că alţi extremişti de dreapta i-au ajutat pe cei trei suspecţi şi indicii precum că o parte din acest sprijin provenea de la funcţionari guvernamentali, observă Peter Kuras.

Cu toate că a promis să aloce mai multe resurse pentru combaterea extremei drepte, ministrul de Interne Horst Seehofer, lider al CSU, încă nu convinge, în primul rând din cauza dezvăluirilor cu privire la existenţa unor reţele neonaziste în forţele de ordine germane.

Manifestaţie a extremei drepte la Chemnitz FOTO EPA-EFE

Rămâne de aflat de ce statul german are atâtea dificultăţi în prevenirea violenţei de extrema dreaptă şi în tragerea la răspundere a vinovaţilor.

Într-adevăr, extrema dreaptă germană este atât de difuză, încât anchetele merg de la lupi solitari până la reţele de celule. Şi apoi, ura este atât de răspândită pe reţelele de socializare, încât uneori este dificil de diferenţiat ameninţările reale de himere. Dacă unii cer autorităţilor să intervină decisiv, alţii apreciază că măsurile represive nu vor face decât să crească radicalizarea, notează autorul.

Oficial, Poliţia Germană a înregistrat anul trecut peste 1.400 de mesaje de ameninţare cu motivaţii politice. Dintre acestea, 1.130 au fost atribuite extremiştilor de dreapta, potrivit site-ului MDR.

Primarul român de Görlitz, sub protecţia poliţiei

Ales la 16 iunie primar în Görlitz, românul Octavian Ursu se află deja sub protecţia poliţiei din cauza unor ameninţări repetate pe reţelele de socializare.

Octavian Ursu

„Un accident poate avea loc atât de uşor”, este mesajul pe care i l-a trimis pe Facebook Michael Neuner, un bărbat din Brandenburg, care ulterior a spus că nu era o ameninţare, ci că pur şi simplu a postat „la nervi“.

Neuner spune acum că vrea să îi ceară scuze primarului din Gorlitz. Autorităţile germane sunt însă suspicioase, aşa că Ursu a fost pus sub protecţia poliţiei.

Ursu, membru al CDU, a câştigat alegerile în detrimentul candidatului unuio partid catalogat de extrema dreaptă.