Spaniolii îngheaţă de frig, iar grecii fac plajă. Climatolog: Fenomenele extreme vor continua în următoarele zile şi luni VIDEO

În timp de Spania se confruntă cu ninsori şi val de frig fără percedent, temperaturile de vară din Grecia a scos oamenii la plajă, în ciuda restricţiilor din acestă ţară împotriva pandemiei. Grecia a atins o temperatură de 28 de grade Celsius în Creta. Potrivit metorologilor citaţi de Digi 24, astfel de fenomene meteorologice extreme vor continua tot anul.

Furtuna Filomena a făcut zilele trecute ravagii în Spania, unde traficul rutier şi ferovier a fost blocat şi nu s-au mai efectuat zboruri de vineri până sâmbătă, iar cinci persoane au murit. Spania a instituit în weekend un cod roşu de zăpadă pentru prima dată de la măsurătorile meteorologice, în 2007, în timp ce temperaturile au scăzut până la -34 grade de Celsius. Peninsula n-a mai avut o asemenea iarnă bogată în zăpadă din 1984. 

Autorităţile din peste 30 de provincii spaniole sunt în alertă, meteorologii estimând minime de temperatură de minus 15 grade Celsius. De asemenea la Madrid sunt aşteptate temperaturi de minus 9 grade şi o bună parte a serviciilor publice rămân suspendate până miercuri. Echipe de salvare vor livra pe calea aerului vaccinul anti COVID-19 şi alimente în zonele izolate.

La polul opus, pe coastele Greciei a fost vreme de vară, iar oamenii au ieşit la plajă.

Potrivit Observatorului naţional de la Atena, temperatura la Chania, pe insula meridională Creta, a atins 28,3 grade C în jurul prânzului, una din temperaturile cele mai ridicate în ianuarie în ultimii 50 de ani. La Atena, unde termometrele au atins 22 de grade C, oamenii au ieşit la plajă, în pieţele şi parcurile capitalei, scrie Agerpres. Grecia va avea parte de temperaturi ridicate până miercuri.

În mod normal, temperaturile medii pentru luna ianuarie în Grecia variază între 0 şi 5 grade Celsius, cu maxime de 10 grade în regiunile de coastă, potrivit serviciului naţional de meteorologie.

Ce spun experţii

Climatologul Roxana Bojariu a explicat la Digi24: „Lucrurile vor merge cu astfel de fenomene extreme în săptămânile, lunile şi anul care urmează".

"Deocamdată, este vorba de încălzire în straturile foarte înalte, în jur de 30 kilometri de la suprafaţa pământului, dar până la urmă avem de-a face cu perturbaţiile din Arctica, unde avem temperaturi mai mari decât în mod obişnuit, ceea ce a schimbat cursul normal al circulaţiilor atmosferice între frigiderul arctic şi cuptorul tropical.

Acum avem de-a face cu influenţe care să determine condiţii de iarnă.

Avem de-a face cu circulaţii perturbate faţă de ce eram obişnuiţi, circulaţii de iarnă care să aducă dinspre Atlantic mase mai calde.

Acum avem circulaţi Nord-Sud care, pe de o parte aduc aer mai rece dinspre zona arctica şi duc aer mai cald în zona arctică. Faţă de aceste circulaţii, avem fie temperaturi foarte scăzute sau mai ridicate.

Este un interval interesant de studiat”.

Fenomenul Încălzirii Stratosferice Bruşte 

În cursul fenomenului Încălzirii Stratosfericce Bruşte (Sudden Stratospheric Warming), un fenomen natural ciclic care are loc la între circa 15 şi 30 de kilometri de la suprafaţă pământului., se produce o perturbare a tiparului climatic de iarnă din stratosfera arctică, şi anume vortexul polar, rezultând fenomene meteorologice extreme.

Vortexul polar este format din curenţi de aer rece ce se rotesc în preajma Cercului Arctic, invers acelor de ceasornic, de la vest la est. În cazul unui fenomen de tip încălzire stratosferică bruscă puternic, curenţii sunt inversaţi şi se sparg în două sau trei vortexuri separate care transportă aer rece spre sud.