Serviciile secrete britanice au rămas în pană de vorbitori de chineză şi rusă

În ultima vreme, accentul fiind pus pe terorism, Marea Britanie a realizat că serviciile sale secrete au rămas în pană de vorbitori de chineză şi rusă. Această conştientizare ar putea indica şi o schimbare de priorităţi, de la terorism, la spionii Rusiei şi Chinei.

Acum, recrutările pentru serviciile secrete britanice au loc prin anunţuri în ziare sau în mediul online. În ciuda acestui nou mod de a scoate posturi vacante la concurs, există şi o notă de „Război Rece“ în intenţiile serviciilor secrete de a găsi vorbitori de rusă şi mandarină, notează „Mashable“.

Deşi a luat fiinţă înaintea Războiului Rece, Serviciul de Securitate britanic, cunoscut sub numele de MI5, şi-a găsit scopul în lupta împotriva comunismului sovietic. Sfârşitul Războiului Rece, aparent, a lăsat agenţia fără o direcţie anume, pentru că nu mai exista ameninţarea din partea ţărilor comuniste. Aşadar a rămas doar rolul său în Irlanda de Nord şi problemele care se iscau acolo şi, mai apoi, ameninţarea teroristă.

A intervenit însă urgenţa altor ameninţări. Una dintre ele a fost semnalată de atacurile din 11 septembrie 2001 din SUA, la care s-au adăugat cele din 7 iulie 2005 din Londra. Până la începutul anului 2004, MI5 anunţase deja că MI5 va creşte personalul cu 50% ca parte a contracarării terorismului internaţional, prioritate care rămâne valabilă şi acum, scriu jurnaliştii „Mashable“.

Spion contra spion

În urmă cu zece ani, în 2004, Comitetul de Securitate al Parlamentului britanic a avertizat că serviciile secrete rămân în urmă în eforturile împotriva serviciilor secrete ruse şi chineze, tocmai din cauza concentrării pe terorism. Aceste avertismente apar periodic, la fel cum s-a întâmplat şi în raportul Comitetului pe 2011-2012:

„Guvernul, apărarea şi interesele securităţii, ca şi sectorul comercial, continuă să fie supuse riscului spionajului tradiţional al câtorva ţări care vizează interesele Marii Britanii“, se arată în raport.

Noile recrutări de personal pun accentul pe vorbitorii de rusă şi mandarină, dialect chinez vorbit în nordul ţării, inclusiv în Beijing. Asta înseamnă că ameninţarea din partea spionajului străin încă există. Într-un sens mai larg, poate însemna şi o nouă prioritate, fiind lăsat pe planul doi contraterorismul.

Dacă viitoarele ameninţări teroriste vor fi făcute mai degrabă de indivizi sau mici grupuri de indivizi, şi nu de grupări teroriste bine organizate, atunci MI5 va avea un rol mai mic de jucat în contraterorism, decât forţele de poliţie clasice.

O tendinţă asemănătoare a fost văzută şi în SUA. După atacurile din 11 septembrie 2001, Biroul Federal de Investigaţii (FBI) a declarat că prioritatea lui va fi contraterorismul. Totuşi, de câţiva ani încoace, FBI a acordat atenţie şi ameninţărilor din partea spionajului chinez. Ameninţarea chinezilor este mult mai difuză decât în timpul Războiului Rece, şi asta mulţumită globalizării. Spionajul chinez poate include acum atacuri cibernetice, prin computere, dar şi cu ajutorul studenţilor chinezi şi oamenilor de afaceri.

Un număr mic de candidaţi

În eforturile de a recruta specialişti în mandarină şi rusă, dar şi pentru a asigura o forţă de muncă diversificată, MI5 are un dezavantaj serios, mai ales pentru că trebuie să concureze cu firmele private ce oferă salarii mari. Politica de recrutare a britanicilor dezavantajează o mulţime de oameni cu abilităţi relevante: imigranţii şi copiii imigranţilor.

Serviciile de Securitate nu acceptă în cadrul lor cetăţenii britanici naturalizaţi, ci doar pe cei care au cel puţin un părinte britanic sau care au „legături substanţiale în Marea Britanie“, adică să aibă „unul dintre părinţi cetăţean Commonwealth, cetăţean american, al spaţiului economic european (EEA) sau cetăţean britanic, şi care să poată demonstra legături cu Marea Britanie prin istoricul familial, sau care a fost rezident în Marea Britanie pentru o perioadă substanţială de timp“.

Limitând astfel posibilitatea de recrutare, făcută, fără îndoială, din grijă pentru loialitatea cetăţenilor ce nu au legături în Marea Britanie, într-un moment când se înregistrează unul dintre cele mai scăzute numere de studenţi britanici ce urmează limbi străine la universitate, numărul candidaţilor la funcţia de spion vorbitor de mandarină şi rusă este şi mai mic.

Drept rezultat, serviciile secrete britanice vor trebui să devină mai creative în căutarea unor candidaţi potriviţi, conchide „Mashable“.