Războiul declaraţiilor între Polonia şi preşedintele Parlamentului European

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz

Relaţii tensionate între Bruxelles şi noua conducere de la Varşovia. Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a calificat luni drept „dramatică“ situaţia din Polonia, pe care a comparat-o cu „o lovitură de stat“, declaraţii criticate de guvernul polonez, care este acuzat de opoziţia de la Varşovia că reprezintă un pericol pentru democraţie. Varşovia cere scuze.

 „Ceea ce se petrece în Polonia are caracterul unei lovituri de stat şi este dramatic. Vom discuta în detaliu această situaţie în Parlamentul European, în această săptămână sau mai târziu în timpul sesiunii din ianuarie“, a declarat peşedintele Parlamentului European, social-democratul german Martin Schulz, potrivit AFP.

În urma acestor declaraţii, premierul polonez Beata Szydlo a afirmat că şeful legislativului european ar trebui să ceară scuze Poloniei. „Astfel de declaraţii privind Polonia şi treburile ei — şi nu este pentru prima dată când declaraţiile preşedintelui Schulz iau acest ton şi acest caracter — sunt inacceptabile pentru mine“, a declarat şefa guvernului de la Varşovia. „Aştept ca domnul Martin Schulz nu numai să înceteze să facă astfel de declaraţii, ci şi să prezinte scuze Poloniei“, a insistat Beata Szydlo.

La rândul său, ministrul polonez de externe Witold Waszczykowski a calificat declaraţiile lui Martin Schulz ca fiind „nefondate, nejustificate şi chiar scandaloase“.

Opoziţia poloneză acuză partidul Lege şi Justiţie (PiS, conservator), partid ce conduce guvernul în Polonia, de încercarea de a concentra toate puterile şi de a reprezenta astfel un pericol pentru democraţie.

Ultima polemică a fost legată de tentativele, îndoielnice din punct de vedere legal, ale celor două principale partide politice poloneze — Platforma Civică (PO, de centru), aflată la putere până la alegerile legislative din octombrie, şi PiS, la putere de o lună — de a aduce la Curtea Constituţională judecători apropiaţi poziţiilor lor. Anterior, premierul Szydlo i-a înlocuit pe şefii serviciilor de informaţii, iar PiS a anunţat o reformă în cadrul mass-mediei publice, acuzată de parţialitate. 

Proteste pentru a denunţa „destructurarea democraţiei“

Câteva mii de persoane s-au adunat sâmbătă la Varşovia pentru a denunţa "destructurarea democraţiei" în Polonia de către conservatorii lui Jaroslaw Kaczynski aflaţi la putere de o lună, informează AFP. 

 Răspunzând apelului Comitetului de apărare a democraţiei (KOD), o mişcare civică spontană, şi susţinut de majoritatea partidelor de opoziţie, manifestanţii şi-au dat întâlnire în faţa sediului Tribunalului constituţional.

Tribunalul face obiectul unei serii de demersuri legislative ale Partidului lege şi justiţie (PiS) şi ale preşedintelui Andrzej Duda, denunţate ca "antidemocratice".

Cu pancarte cu mesajul "Libertate, egalitate, democraţie" şi cu drapele poloneze şi ale Uniunii Europene, protestatarii şi-au clamat ataşamentul pentru constituţie şi independenţa Tribunalului constituţional.

"Majoritate nu înseamnă dictatură", a declarat Mateusz Kijowski, iniţiator al KOD, în faţa manifestanţilor care urmează se se deplaseze la parlament şi palatul prezidenţial.

PiS şi şeful statului încearcă să introducă în Tribunalul constituţional judecători favorabili politicii lor şi ignoră decizii ale acestei instanţe legale supreme, notează AFP.

Tribunalul constituţional a respins mai multe prevederi ale unei legi votate de Parlament, în care PiS deţine majoritatea absolută.

Această lege vizează invalidarea alegerii a cinci judecători aleşi de parlamentul precedent, deci probabil favorabili liberalilor de la Platforma civică, apreciază France Presse. În locul lor au fost aleşi alţi cinci, parlamentari sau apropiaţi ai formaţiunii lui Jaroslaw Kaczynski, care au depus imediat jurământul în faţa preşedintelui Duda.

Aceste acţiuni au provocat o criză constituţională care cel mai probabil se va agrava şi nu se întrevede nicio soluţie pe termen scurt.

Săptămâna trecută, şeful statului a anunţat crearea unui grup de lucru pentru reformarea tribunalului şi în special a modului de alegere a judecătorilor.

Manifestaţii de mai mică amploare care denunţă demersurile antidemocratice ale PiS au fost organizate sâmbătă în mai multe oraşe din Polonia. 

Ministrul polonez de Externe: Germania apără mai mult interesele Rusiei decât de ale Europei Centrale

Ministrul polonez al Afacerilor Externe, Witold Waszczykowski, a acuzat Germania de lipsă de solidaritate faţă de Europa de Est, prin faptul ca a deschis porţile pentru imigraţie şi prin servirea „intereselor Rusiei“ în domeniul militar, scrie AFP, citând cotidianul german Berliner Zeitung.

„Astăzi Germania îşi asumă sarcina, fără probleme, a unui milion de persoane originare din alt continent. Polonia a aderat la NATO în 1999 dar nici azi vreo unitate a Alianţei nu staţionează în Polonia sau în Europa Centrală", a acuzat el.

"Acest lucru se explică prin faptul că Germania se preocupă mai mult de interesele Rusiei decât de interesele de securitate ale Europei centrale. Suntem deci îndreptăţiţi să întrebăm germanii: unde este solidaritatea voastră în privinţa celui mai apropiat partener?“, a întrebat şeful diplomaţiei poloneze.

Înainte de aderarea fostelor ţări comuniste din Europa de Est la NATO, la sfârşitul anilor '90, Alianţa s-a angajat în cadrul unui acord cu Rusia să nu amplaseze arme nucleare pe teritoriul noilor membri şi să „prevină orice concentrare de forţe convenţionale care să poată constitui o ameninţare“ în Europa centrală şi de est.

Acest angajament este depăşit astăzi, crede ministrul polonez de Externe, membru al Partidului Dreptate şi Justitie (PiS), la putere de o lună în Polonia.

În criza refugiaţilor, Waszczykowski a acuzat Germania că a făcut în aşa fel încat migranţii din raţiuni economice să fie consideraţi refugiaţi şi a avertizat că ţara sa "nu va participa la o repartiţie forţată“ între ţările europene.

Relaţiile dintre Varşovia şi Berlin s-au tensionat după ce la putere în Polonia a ajus, în urma alegerilor de acum o lună, partidul conservator Dreptate şi Justiţie (PiS), în special din cauza politicii deschise a Germaniei faţă de refugiaţi şi impunerii de cote de migrantilor tuturor ţărilor membre.