Peste 42% dintre locuitorii staţiunii austriece Ischgl, de unde ar fi pornit pandemia de Covid-19 în Europa, au anticorpi împotriva noului coronavirus

Peste 42% dintre locuitorii staţiunii austriece Ischgl, de unde ar fi pornit pandemia de Covid-19 în Europa, au anticorpi împotriva noului coronavirus

Staţiunea austriacă Ischgl

Un studiu realizat asupra locuitorilor staţiunii de schi Ischgl - principalul focar al epidemiei covid-19 în Austria, unde numeroşi turişti europeniar fi fost infectaţi cu noul coronavirus la începutul anului - a relevat că 42% din populaţia locală a fost contaminată - cel mai mare nivel de contaminare măsurat până acum, relatează Reuters.

Ştiri pe aceeaşi temă

 Mii de turşti germani, norvegieni sau islandezi ar fi fost contaminaţi în barurile şi restaurantele din această staţiune, prezentată drept ”Ibiza Alpilor”.
 
Autorităţile locale au fost acuzate de faptul că au reacţionat mult prea târziu în vederea plasării în carantină a staţiunii, la jumătatea lui martie, şi că a lăsat cetăţeni străini să se întoarcă în ţările lor - răspândind astfel virusul în toată Europa.
 
”Seroprevalenţa (proporţia populaţiei care prezintă în sânge anticorpi împotriva SARS Cov-2 după ce a fost expusă virusului) participanţilor la acest studiu, la Ischgl, se ridică la 42,4%", a anunţat într-un comunicat coordonatoarea acestui studiu, Dorothee von Laer, de la Facultatea de Medicină din Innsbruck, unde conduce Institutul de Virusologie.
 
”La Ischgl, ne confruntăm cu seroprevalenţa cea mai mare constatată vreodată într-un studiu. Chiar dacă nu putem estima nivelul precis al imunităţii colective, populaţia din Ischgl ar trebui bsă fie în mare parte protejată”, a apreciat ea.
 
Cu titlu de comparaţie, alte  studii comparabile au relevat un nivel al seroprevalenţei de 10% la Genova sau de 27% la Val Gardena, o vale în Munţii Dolomiţi, în Italia.
 
Cercetătorii austrieci au căutat în studiul lor anticorpi împotriva noului coronavirus în probe sanguine recoltate de la 1.473 de persoane, reprezentând 79% dintre locuitorii Ischgl, în perioada 21-27 aprilie.
 
Doar 15% dintre persoanele la care aceste teste au relevat prezenţa anticorpilor au avut anterior rezultate pozitive la teste de covid-19 realizate în vederea detectării noului coronavirus, a precizat universitatea.
 
În pofida focarului din această staţiune de sporturi de irană, Austria, care a impus o izolare generalizată la jumătatea lui martie, pe care a ridicat-o treptat o lună mai târziu, prezintă unul dintre cele mai mici niveluri de contaminare cu noul coronavirus din Europa de Vest.
 
Sezonul de schi din Austria şi petrecerile de munte ar fi dus la apariţia epidemiei de coronavirus în Europa. Milioane de oameni au petrecut ca în fiecare an în luna februarie la Tirol în timp ce noul coronavirus făcea ravagii în China şi începea să fie simţit în toată lumea.
 
În momentul în care autorităţile şi-au dat seama de pericolul reprezentat de milioanele de turişti din Tirol, răul era deja făcut.
 
Autorităţile de sănătate din Norvegia atribuie 40% din toate cazurile din ţara scandinavă originate din Austria. Ei mai consideră că mai sunt alte sute de cazuri din Austria şi Germania conectate direct la Ischgl.
 
Cu toate că premierul Sebastian Kurz este lăudat pentru măsurile luate de la apariţia pandemiei, ziarul Der Standard a criticat lipsa de reacţie în cazul Tirol.
 
„Lăcomia a avut prioritate în faţa responsabilităţii pentru sănătatea comunităţii şi a oaspeţilor”, scrie cotidianul austriac.
 
Primele semne ale focarului de la Tirol au apărut pe 1 martie, când 15 cetăţeni islandezi dintr-un avion care a sosit de la Munchen au fost testaţi pozitiv cu noul coronavirus. 14 dintre ei veneau de la Ischgl. Mai mult, o parte din ei au trecut şi prin Italia.
 
Islanda i-a avertizat pe oficialii austrieci de pericolul coronavirusului, însă aceştia au ales să-i ignore.
 
Bilanţul morţilor din cauza covid-19 în Austria este de 698 de decese, iar nivelul contaminării zilnice rămâne sub pragul de 100 de îmbolnăviri.
 
Austria va permite din septembrie evenimentele în aer liber cu până la 10.000 de persoane
 
Guvernul austriac a anunţat miercuri o nouă etapă de flexibilizare a restricţiilor împotriva coronavirusului, axate asupra gastronomiei şi evenimentele cu public la care, din septembrie, vor putea participa până la 10.000 de persoane pe stadioane de fotbal şi la concerte în aer liber, relatează EFE, preluat de Agerpres.
 
Austria a fost la jumătatea lunii aprilie una dintre ţările pioniere în revenirea graduală la normalitate, după o lună de izolare socială şi economică pentru a frâna epidemia.
 
În sectorul restauraţiei, angajaţii nu vor mai fi nevoiţi să poarte măşti, lăsând utilizarea lor la libera alegere a clienţilor sau a lucrătorilor.
 
Din iulie este permisă practicarea tuturor sporturilor de echipă şi individuale în aer liber şi în interior, fără necesitatea menţinerii distanţării fizice, dar respectând normele de igienă şi alte precauţii sanitare.
 
„Bucuraţi-vă, dar fiţi precauţi”, a declarat presei ministrul austriac al sporturilor, ecologistul Werner Kogler. El a cerut totuşi cetăţenilor să de dovadă de „bun simţ” în această vară, având în vedere că „virusul este în continuare aici”.
 
„În pofida cifrelor scăzute (de contagieri) poate izbucni oricând un focar”, a declarat la rândul său şeful guvernului, conservatorul Sebastian Kurz, care a cerut populaţiei „să nu arunce măştile, pentru că am putea avea nevoie din nou de ele”.
 
Austria a raportat în ultimele săptămâni între 20 şi 50 de noi contagieri zilnice, în condiţiile în care 100 de persoane sunt spitalizate, dintre care vreo zece la terapie intensivă. Numărul total al contagierilor confirmate din martie este de circa 17.500 de persoane, iar cel al deceselor de 700.
 
Din septembrie se vor putea organiza evenimente în spaţii închise cu până la 5.000 de persoane, iar în aer liber cu 10.000 de persoane. Însă aceste evenimente necesită o înregistrare voluntară a tuturor participanţilor şi respectarea unor reguli, precum menţinerea distanţării fizice şi rezervarea anticipată a locurilor.
 
Astfel, autorităţile speră să poată controla lanţul de infecţii şi orice nou focar de coronavirus, fără a fi nevoie de plasarea în carantină a întregii populaţii locale, regionale, sau naţionale.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: