Marea Britanie restricţionează drastic zonele în care permite fracturarea hidraulică
0
Guvernul britanic a adoptat la începutul anului o serie de măsuri pentru protejarea mediului înconjurător care, aplicate, vor înjumătăţi suprafaţa în care companiile petroliere pot folosi fracturarea hidraulică pentru exploatarea gazelor de şist.
O serie de reglementări aprobate la sfârşitul lunii ianuarie de Guvernul de la Londra, la iniţiativa opoziţiei laburiste, restricţionează drastic ariile în care sunt permise operaţiuni de fracturare hidraulică pentru explorarea şi exploatarea resurselor neconvenţionale.
O analiză a cotidianului britanic „The Guardian” arată că, odată puse în aplicare, aceste reguli fac ilegală fracturarea hidraulică pe 40% din suprafaţa pentru care Guvernul intenţiona să elibereze licenţe. Astfel că Marea Britanie pierde statutul de „mare speranţă” a industriei gazelor de şist, deşi guvernanţii conservatori, în frunte cu premierul David Cameron, au anunţat cu surle şi trâmbiţe planurile ambiţioase pe care le aveau pentru acest sector.
Cea mai importantă schimbare este interdicţia de a desfăşura operaţiuni de fracturare hidraulică în parcurile naturale, în zone declarate de o frumuseţe ieşită din comun, în arii ce prezinte interes ştiinţific şi în zone care sunt protejate pentru că au surse subterane de apă.
Înainte de această reformă, în aproximativ 60% din suprafaţa Angliei companiile energetice puteau folosi fracturarea hidraulică pentru a descoperi şi exploata gaze de şist. Această suprafaţă scade acum cu 40%, conform calculelor făcute de jurnaliştii britanici. O analiză realizată de Greenpeace are rezultate asemănătoare, ajungând la concluzia că 45% din perimetrele pentru care Guvernul a acordat sau intenţiona să acorde licenţe nu mai pot fi exploatate.
Mai mult, din totalul de 931 de perimetre oferite de guvernanţii britanici, doar 3% nu includ zone protejate, arată datele Greenpeace.
„Este prea devreme pentru a putea spune care zone vor fi afectate de această suplimentare a măsurilor de protecţie. Guvernul se va întoarce în Camera Lorzilor (camera superioară a parlamentului britanic - n.r.) cu un pachet de măsuri pentru implementarea acestor amendamente”, a declarat pentru „The Guardian” un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Energie de la Londra.
Cum se extrag resursele neconvenţionale
Gazele de şist se găsesc la adâncimi mari, de peste 2.500 de metri. Prospectarea zonei unde se estimează că există astfel de resurse este similară cu cea clasică, adică studii ale solului şi subsolului, însă ceea ce face diferenţa este metoda de extracţie.
De regulă, timp de câţiva ani, companiile utilizează unde acustice pentru a realiza radiografii ale solului. Apoi introduc vertical sonde de foraj până la straturile de şist, dar de aici încolo încep să intre în scenă tehnologii cu totul diferite.
Este vorba de fracturarea sau fisurarea hidraulică, ce implică pomparea unui amestec compus din apă, nisip şi alţi aditivi, care se propagă orizontal şi provoacă fisuri în rocile dure. Aceste fisuri sunt apoi umplute cu nisip pentru a determina gazele să curgă.
Declinul zăcămintelor convenţionale
Până acum un deceniu, această tehnologie a fost folosită foarte puţin, întrucât costurile sunt uriaşe, de două-trei ori mai mari decât în cazul zăcămintelor convenţionale.
Pe măsură ce tehnologia a fost modernizată şi îmbunătăţită, exploatarea gazelor de şist a devenit mai ieftină şi o proporţie tot mai mare a acestor resurse a devenit recuperabilă din roci.
Avansul tehnologic a venit cu o sete din ce în ce mai mare de energie, iar declinul rezervelor tradiţionale au determinat petroliştii să se uite mai bine la aceste zăcăminte.
Deşi premierul David Cameron şi George Osborne, ministrul Finanţelor, s-au pronunţat în repetate rânduri în favoarea exploatării gazelor de şist, guvernul lor a fost nevoit să voteze pozitiv setul de reguli înaintat de Partidul Laburist, după ce mulţi parlamentari conservatori şi liberal-democraţi - partenerii de coaliţie ai Partidului Conservator - au fost presaţi de alegătorii din colegii să se opună fracturării hidraulice.
Moratoriul, ridicat în 2013
„Să fie foarte clar că este o situaţie de tipul totul sau nimic. Nu putem alege ce reguli aplicăm. Toate trebuie implementate înainte să începem exploatarea prin fracturare hidraulică”, a declarat Tom Greatrex, ministrul din umbră pentru Energie al Partidului Laburist.
În Marea Britanie a funcţionat un moratoriu pentru fracturarea hidraulică de la sfârşitul anului 2011 până la începutul lui 2013, după ce în regiunea de nord a Angliei s-au produs două cutremure. În acea zonă, compania Cuadrilla desfăşura operaţiuni de exploatare a gazelor de şist prin fracturare hidraulică.
Ministerul Energiei a dispus atunci efectuarea unor teste pentru a măsura riscurile seismice şi legătura acestora cu fracturarea hidraulică. Practic, această tehnologie înseamnă pomparea unui amestec compus din apă, nisip şi alţi aditivi, care provoacă fisuri în rocile dure. Aceste fisuri sunt umplute cu nisip pentru a determina gazele să curgă.
La începutul lui 2013, britanicii au ridicat moratoriul, după ce concluziile studiilor au arătat că nu a existat o legătură între fracturarea hidraulică şi intensificarea activităţii seismice.
Apoi, în martie 2013, Londra a anunţat că va scuti de unele impozite producătorii care investesc în acest domeniu, măsură ce ar putea fi aplicată începând din 2014. Guvernul încearcă totodată să câştige sprijinul comunităţilor locale care se află în apropierea formaţiunilor de roci de şist.
Resurse pentru 20 de ani
La scurt timp după reluarea operaţiunilor de fracturare hidraulică, Institutul Geologic al Marii Britanii a majorat estimările privind resursele de gaze de şist ale Marii Britanii de la 1.000 de miliarde de metri cubi la 64.000 de miliarde de metri cubi. Nivelul ia însă în calcul doar cantitatea totală de gaze, dar nu specifică nivelul în care acestea sunt recuperabile - care se pot extrage cu ajutorul tehnologie disponibilă astăzi. Pe măsură ce tehnologia avansează, şi cantitatea de gaze recuperabile poate creşte.
Această cantitate ar fi suficientă pentru a asigura consumul Marii Britanii pentru mai bine de 21 de ani. În prezent, consumul anual intern al Marii Britanii se ridică la 3.000 de miliarde de metri cubi. Iar asta în contextul în care ţara se numără printre primii 10 cei mai mari importatori de gaze naturale din lume, după ce resursele proprii din Marea Nordului au scăzut semnificativ. Cea mai mare parte a gazelor importate de britanici vin de la norvegieni, care se confruntă şi ei cu declinul rezervelor tradiţionale.
„Dacă din formaţiunea Bowland (considerată cea mai bogată în gaze de şist din Marea Britanie - n.r.) se pot extrage între 4,6 şi 13 trilioane de metri cubi, atunci zăcămintele Marii Britanii ar fi comparabile cu ale Poloniei (statul european cu cele mai mari rezerve de gaze de şist - n.r.), care alături de Marea Britanie a fost unul dintre cei mai vehemenţi susţinători ai exploatării gazelor de şist în Europa”, se arată în raport, citat de Stratfor.
Redevenţele se duc la Casa Regală
Guvernul a încercat totodată să câştige sprijinul comunităţilor locale care se află în apropierea formaţiunilor de roci de şist.Proprietarii din astfel de regiuni nu primesc niciun fel de redevenţe pentru că Monarhia controlează toate drepturile de exploatare a resurselor minerale. Pentru a compensa, guvernanţii vor să convingă companiile să plătească 100.000 de lire sterline (aproximativ 117.000 de euro) pentru fiecare puţ forat şi să direcţioneze 1% din veniturile din extracţia gazelor de şist către bugetele locale.
O altă variabilă luată în calcul de analiştii Stratfor este climatul politic. „Partidul Conservator condus de premierul David Cameron, ce mai mare partid din coaliţia aflată la guvernare, conduce tabăra pro gaze de şist. Acest sprijin a iscat tensiuni cu democrat-liberalii, al doilea partid ca mărime din coaliţie, care au fost îngrijoraţi de impactul ecologic al fracturării hidraulice. Democrat-liberalii şi-au relaxat recent poziţia, în urma presiunilor exercitate de Conservatori, însă chestiunea rămâne controversată. În ciuda îngrijorărilor exprimate de grupurile de ecologişti, guvernul este convins că dezvoltarea a noi surse de energie este de importanţă strategică pentru asigurarea autosuficienţei energetice.”
În prezent, în Uniunea Europeană nu există o strategie sau măcar o poziţie unitară vizavi de exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică. La sfârşitul lui 2012, Parlamentul European a adoptat două rezoluţii, una privind efectele industriale ale exploatării gazelor din şisturi, cealaltă analizând impactul pe care îl are asupra mediului înconjurător fracturarea hidraulică, tehnologia folosită astăzi pentru extracţia acestei resurse.
Rezoluţiile adoptate de europarlamentari nu stabilesc o atitudine clară faţă de exploatarea gazelor de şist. Singurele directive clare de la Bruxelles spun că guvernele au ultimul cuvânt, nu trebuie să se alinieze niciunei poziţii comune a blocului şi că nu există studii definitive, din surse incontestabile, care să ateste că fracturarea hidraulică prezintă pericole pentru mediu şi populaţie.
[<a href="//storify.com/elenadumitru/exploatarea-gazelor-de-ist-prin-fracturare-hidraul" target="_blank">View the story "Exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică" on Storify</a>]
Se încarcă comentariile...
