În perspectiva alegerilor legislative, guvernul Orban vrea să cosmetizeze rolul Ungariei în timpul Holocaustului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Premierul maghiar Viktor Orban FOTO Reuters
Premierul maghiar Viktor Orban FOTO Reuters

Premierul ungar Viktor Orban a susţinut miercuri proiectul de realizare a unui monument în memoria victimelor ocupaţiei naziste a Ungariei în 1944, în pofida obiecţiilor unor lideri evrei care afirmă că astfel se abate atenţia de la rolul ţării în Holocaust.


În primăvara anului trecut, cu prilejul Congresului Europeanl Evreiesc, desfăşurat la Budapesta, premierul Viktor Orban a respins acuzaţiile legate de proliferarea antisemitismului în Ungaria şi s-a angajat să ia poziţie împotriva unor astfel de manifestări.

 În acelaşi timp, ca un fel de o măsură de “penitenţă”, a decis ca anul 2014 să fie dedicat comemorării a 70 de ani de la deportarea evreilor din Ungaria (inclusiv din Transilvania de Nord). Pentru a elabora un program adecvat, s-a cerut colaborarea Israelului, Germaniei, Statelor Unite şi a organizaţiilor evreieşti din Ungaria.

În urmă cu câteva zile, Mazsihisz, cea mai mare dintre organizaţiile evreieşti din această ţară, a declarat că este posibil să se retragă din program,dacă guvernul Orban nu va renunţa la o serie de iniţiative care întinează adevărul istoric legat de istoria Ungariei din timpul şi înaintea celui de-al doilea război mondial.

Concret este vorba, în primul rând, de intenţia autorităţilor ungare, a guvernului, de a ridica, faţă-n faţă cu monumentul dedicat armatei sovietice, un monument al “ocupaţiei germane”, închinat tuturor victimelor care au murit în perioada martie 1944-aprilie 1945, cea în care armata germană a intrat în Ungaria şi a avut loc deportarea evreilor.

De asemenea, aşa cum au explicat iniţiatorii ridicării monumentului, inclusiv analiştii politici, monumentul vrea să sugereze că Ungaria şi-a pierdut suveranitetea în martie 1944 şi şi-a recîştigat-o abia la sfârşitul lui 1989, odată cu schimbarea regimului comunist.

Această abordare, au declarat atât reprezentanţi ai organizaţiilor evreieşti, dar şi alţi intelectuali, numeroşi istorici, formatori de opinie şi lideri din opoziţie, este o falsificare crasă a istoriei, o încercare de cosmetizare a rolului Ungariei în timpul războiului.

Măsurile antidemocratice, rasiale, antievreieşti au fost luate de parlamentul din Ungaria şi de regimul Horthy încă înaintea începerii celui de-al doilea război mondial, evreii au fost obligaţi să muncească în detaşamentele de muncă, duse pe linia frontului unde , din cauza tratamentului inuman şi a condiţiilor în care munceau, au murit cu sutele, iar evreii care s-au refugiat din ţările ocupate de Germania sau care nu primiseră cetăţenie
ungară au fost duşi în Ucraina, la Kameneţk –Podolsk şi exterminaţi în 1941.

Chiar dacă, teoretic, de la 19 martie 1944, a existat ocupaţia germană, deportarea evreilor a fost realizată cu mare entuziasm de administraţia de stat maghiară, sub semnătura guvernatorului Horthy. Astfel că, răspunderea Ungariei a existat şi înainte şi în timpul celui de-al doilea război mondial, indiferent de statutul ţării. Ungaria nu va putea deveni o adevărată democraţie până nu se confruntă cu acest adevăr istoric, au apreciat nu numai

liderii organizaţiilor evreieşti ci şi o seriede istorici care au semnat un protest împotriva ridicării acestei statui. În pofida protestelor, decizia ridicării statuii a fost menţinută, cu toate că guvernul Orban a primit şi atenţionări din partea unor state occidentale care şi-au manifestat neliniştea privind cursul evenimentelor din Ungaria.

Atitudinea guvernului Orban (Fidesz-creştin-democraţi-populari) este explicată de analiştii situaţiei din Ungaria în primul rând prin apropierea alegerilor din aprilie. Partidul de extremă-dreaptă “Jobbik” este “pe val” iar Orban ar dori să –şi însuşească un cât mai mare număr de alegători din acest partid.

De fapt, pe termen lung, aşa cum în prima perioadă de guvernare (1998-2002) a făcut totul ca să submineze şi să desfiinţeze unul din aliaţii săi, agrarienii, acum ar vrea să lichideze şi “Jobbik”-ul, prin întroducerea în programul său politic (şi electoral), idei susţinute de formaţiunea de extremă dreapta
şi atrăgând în acest fel o parte din electoratul ei.

 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite