EXCLUSIV VIDEO Henri Malosse, Preşedintele Comitetului Economic şi Social European: „Europa este acum ca un avion fără pilot”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Corespondentul „Adevărul“ la Bruxelles, Cristian Unteanu, în dialog cu Henri Malosse FOTO: captură video
Corespondentul „Adevărul“ la Bruxelles, Cristian Unteanu, în dialog cu Henri Malosse FOTO: captură video

Discuţia noastră a pornit de la constatarea crizei profunde în care se află acum modelul social european, fenomen care provoacă o nelinişte profundă atât la nivelul populaţiei, cât şi la cel al decidenţilor politici europeni.

“Cetăţenii europeni în general, poate mai mult în unele ţări decât în altele, văd azi Europa drept cauza crizei şi nu ca o soluţie la criză. Iar acest lucru reprezintă o provocare pentru noi toţi, pentru Comitetul Social şi Economic European…să vedem cum Uniunea Europeană trebuie să schimbe azimutul”.

Ne aflăm într-o situaţie dificilă, afirmă Henri Malosse, încercând să definească responsabilităţile pentru intrarea în criză a Europei: “Există o parte importantă de responsabilitate a Europei în criza de azi, o responsabilitate a instituţiilor europene. Să negi acest lucru, aşa cum o fac unii lideri europeni, înseamnă să minţim oamenii, să le spune că totul merge bine atunci când nu aşa stau lucrurile, iar aceasta nu face decât să întărească sentimentul anti-european”.

De ce responsabilitatea cea mai importantă revine decidenţilor europeni?  Preşedintele Comitetului Economic şi Social European spune că, deja de un deceniu, aceştia “au stopat construcţia europeană şi, în loc să continue pe calea integrării, din diverse motive, au revenit la cultura inter-guvernamentală  şi am înlocuit construcţia europeană care se baza pe proiecte concrete, spre exemplu politica de coeziune de care România şi alte ţări beneficiază şi pe bună dreptate, cu nişte strategii totalmente goale de conţinut care, pentru unii dintre telespectatorii dvs pot să amintească de perioada planurilor cincinale…spre exemplu Strategia Lisabona din 2000 care s-a încheiat în 2010 pentru a face din UE o Europă a cunoaşterii , este un eşec usturător! Ei bine, nimeni nu a vrut să înveţe lecţia şi acum avem Strategia Europa 2020, care nu este decât o reluare a proiectului Strategiei Lisabona…Avem o problemă de guvernanţă. Nu avem pilot în avion. Avem doi sau trei preşedinţi, avem preşedenţiile successive schimbate odată la şase luni şi întrebarea pe care Kissinger o punea “eu pe cine trebuie să sun la telefon dacă vreau să vorbesc cu Europa” este mai actuală ca niciodată ”.

O problemă de bună gervernare care, în opinia interlocutorului nostru, este într-atât de serioasă încât pune o problemă de credibilitate la nivelul instituţiilor europene în relaţia lor cu cetăţenii care aşteaptă soluţii clare şi extreme de concrete. Enunţă cîteva dintre propunerile pe care instituţia pe care o reprezintă urmează să le susţină în perioada mandatului său, cea mai importantă la nivel european fiind, fără îndoială, cea de stabilire a unui venit minim garantat în toate ţările membre. Astfel se poate schimba direcţia pe care avansează Europa, spune Henri Malosse, adică încetând politica de până acum care a pus ţările în concurenţă unele cu altele, revenind la principiul solidarităţii şi coeziunii sociale, motorul, singurul motor real al unei construcţii europene durabile.

Context în care atacă foarte dur şi deciziile UE de impunere a unor politici severe de austeritate mai multor ţări europene în dificultate, urmând modelele pe care FMI era obişnuit să le aplice ţărilor în curs de dezvoltare, aceasta având ca rezultat direct stoparea dezvoltării economice, îngrădirea consumului şi creşterea nemulţumirilor şi tensiunilor sociale.

Una dintre consecinţele logice ale acestei stări de lucruri se va vedea în rezultatul viitoarelor alegeri europene din 2014, atunci când apare perspectiva unei mutaţii fundamentale în actualul echilibru de putere pe plan european. “Cred că acest fapt este inevitabil. Asta pentru că dacă nu va schimba azimutul politicii europene, aşa cum este ea astăzi, lucrurile devin inevitabile. Credeţi că ceea ce s-a întâmplat în Cipru îi va face pe cetăţenii de acolo să voteze în favoarea partidelor pro-europene? Nu cred. Iar mesajul transmis tuturor depunătorilor din băncile europene nu este deloc pozitiv. Cred că schimbarea respective este inevitabilă şi că nu serveşte la nimic să ne lamentăm spunând iată vine lupul, nu votaţi pentru cei din extrema-dreaptă sau extrema –stângă, pentru anti-europeni, etc, etc, este o orare…deoarece cred că cetăţenii nu mai cred în acest tip de mesaje alarmiste. Singurul răspuns adecvat posibil dacă vrem să evităm un Parlament European ostil construcţiei europene este ca Europa să-şi schimbe azimutul.”

Vă invităm să urmăriţi integralitatea interviului în înregistrarea video:

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite