Germania ar putea fi condusă de o „coaliţie Jamaica“ INFOGRAFIE

Germania ar putea fi condusă de o „coaliţie Jamaica“ INFOGRAFIE

Conservatorii Angelei Merkel s-au clasat pe primul loc la legislative, însă formarea unei coaliţii de guvernare va fi dificilă.

Alegerile legislative federale care au avut loc duminică în Germania au adus o victorie amară blocului conservator al actualului cancelar, Angela Merkel. Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU) a obţinut, potrivit rezultatelor finale, 33% din voturi, cu 8,5% mai puţin ca în 2013. 
 
În acest timp, Partidul Social-Democrat (SPD) condus de Martin Schulz a suferit o înfrângere usturătoare. Cu numai 20,5% din sufragii, social-democraţii au înregistrat cel mai slab rezultat din istoria formaţiunii de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Iar formaţiunea de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a reuşit să devină a treia forţă din Parlamentul Germaniei (Bundestag), întrunind 12,6% din voturi.
 
În Bundestag, care va desemna noul cancelar după ce deputaţii îşi vor prelua mandatele, au intrat şi Partidul Liber Democrat (FDP) - 10,7%, stânga radicală (Die Linke) - 9,2%, precum şi Verzii (Die Grünen) - 8,9%.
 
În perioada următoare, conservatorii lui Merkel vor încerca să formeze o coaliţie de guvernare, însă misiunea nu va fi deloc uşoară, mai ales în contextul în care, imediat după închiderea urnelor şi anunţarea primelor prognoze, social-democraţii au anunţat că vor merge în opoziţie. 
 
Ca urmare, este destul de dificil de crezut, cel puţin în acest moment, că, în urma negocierilor dintre partide, SPD-ul s-ar putea răzgândi, astfel încât să se poată forma din nou o mare coaliţie între conservatori şi social-democraţi, după modelul celei din ultimii ani. 
 
Având în vedere că în urma alegerilor în Parlament au intrat şase partide, faţă de patru în 2013, când AfD-ul şi FDP-ul nu au reuşit să treacă pragul electoral de 5%, calculele sunt destul de complicate, conservatorii având nevoie de cel puţin două partide mici pentru a forma o coaliţie. 

Astfel, pare plauzibilă o „coaliţie Jamaica“, numită aşa având în vedere culorile formaţiunilor componente (CDU/CSU - negru, FDP - galben, Die Grünen - verde). 
 
Deşi o astfel de alianţă există din vară în landul Schleswig-Holstein (nord), formarea uneia la nivel federal pare dificilă având în vedere abordarea diferită a liberalilor şi ecologiştilor cu privire la mai multe subiecte, printre care cele de mediu şi sociale. În plus, rezistenţa liberalilor referitoare la reformele necesare în plan european, inclusiv privind înfiinţarea unui minister european al finanţelor, nu este prea bine văzută de conservatorii lui Merkel.
 
Ce tip de coaliţie şi-ar dori germani
 
Totodată, o „coaliţie Jamaica“ nu pare să fie soluţia pe care şi-o doresc alegătorii germani. Conform unui sondaj Forsa făcut luna aceasta şi prezentat de RTL, numai 13% dintre alegători ar prefera această variantă. Pe primul loc în opţiunile lor se află o coaliţie CDU/CSU - SPD, cu care altminteri germanii sunt obişnuiţi (20%).
 
Cert este că niciun partid nu intenţionează să facă o alianţă cu extremiştii. Cum un guvern minoritar nu este o soluţie, după cum a lăsat să se înţeleagă Angela Merkel în cadrul unei dezbateri televizate la Das Erste, imediat după anunţarea primelor rezultate, toamna se anunţă a fi lungă. Întrebată în cadrul emisiunii dacă Germania va avea un guvern până la Crăciun, actuala şefă a Executivului de la Berlin a afirmat că ea este o persoană încrezătoare şi a conchis printr-un proverb german - „puterea stă în calm“.
 
Temerile din Est, reflectate la urne
 
Însă atitudinea liniştită a Angelei Merkel, de altfel celebră pentru că nu grăbeşte lucrurile şi cântăreşte îndelung deciziile, nu s-a reflectat la nivelul întregii Germanii, după anunţarea rezultatelor.

Imediat după ce sondajele au arătat că AfD-ul va deveni a treia forţă din Bundestag, la Berlin, dar şi în alte oraşe au avut loc proteste faţă de această formaţiune, calificată de unii manifestanţi drept „neo-nazistă“. 
 
Însă, în ciuda succesului înregistrat, mai ales în fosta Germanie de Est, o zonă în care temerile de natură economică şi cu privire la refugiaţi sunt mai mari, formaţiunea a început deja să dea semne de scindare, fapt recunoscut luni inclusiv de unul dintre liderii AfD - Alexander Gauland. 
 
De altfel, una dintre figurile marcante ale AfD, Frauke Petry, a anunţat că nu se va alătura grupului parlamentar al AfD, invocând declaraţiile agresive ale partidului în contextul alegerilor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: